S&P Global a dat publicității joi Indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR. Principalele constatări:
- Noile comenzi au scăzut solid după trei succesive luni de creștere
- Presiuni pe costurilor și cantități joase de achiziție
- Stocurile s-au epuizat la cel mai rapid ritm în istoria seriei
Indicele PMI a scăzut de la 50,0 de puncte în iunie la 47,8 puncte în iulie, semnalând o deteriorare considerabilă a industriei prelucrătoare. Toate cele cinci componente ale PMI au avut influențe direcționale negative, sugerând că scăderea activității s-a înregistrat pe scară largă.
BCR România Manufacturing PMI® este un indicator compozit al performanţei industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră şi derivat din indicatorii privind:
- comenzile noi,
- producţia,
- ocuparea forţei de muncă,
- termenele de livrare ale furnizorilor
- şi stocurile.
Comenzi, producție, achiziții, stocuri, angajări – declin
Creșterea numărului de comenzi noi, observată în fiecare lună a celui de-al doilea trimestru, nu a continuat în iulie, când comenzile noi au scăzut considerabil.
Respondenții au remarcat cererea slabă, datorată constrângerilor bugetare ale clienților. Între timp, volumul de comenzi noi din străinătate a urmat tendința de declin observată de la începutul colectării datelor, în iulie 2023.
Din răspunsurile membrilor panelului reiese clar că cererea modestă a jucat un rol crucial în procesul decizional al firmelor, acestea reducând producția, achizițiile, stocurile și angajările.
Relația costuri-producție
Pe lângă scăderea cererii clienților, unele firme au menționat presiunile asupra costurilor drept impediment pentru producție. Producătorii români s-au bazat în mare măsură pe stocurile actuale de factori de producție pentru a face față nevoilor de producție în luna iulie, deoarece atât nivelurile stocurilor, cât și achiziționarea de factori de producție s-au diminuat semnificativ.
În iulie, s-a înregistrat a doua scădere lunară consecutivă a numărului de angajați în fabrici și cea mai rapidă din ultimele șase luni. Volumul total al lucrărilor restante a scăzut în luna iulie, continuând tendința de capacitate de lucru neutilizată.
Mai mult, rata de finalizare a lucrărilor a fost solidă și cea mai pronunțată din martie. Producătorii s-au confruntat cu presiuni accentuate asupra costurilor în luna iulie, adesea sub forma unor costuri mai mari cu personalul, salariile și combustibilul.
Rata majorării prețurilor de producție a fost substanțială și printre cele mai abrupte observate de la începerea colectării datelor.
Probleme de personal
Un alt domeniu în care producătorii din România au încercat să facă reduceri a fost personalul. În iulie, s-a înregistrat a doua scădere lunară consecutivă a numărului de angajați în fabrici și cea mai rapidă din ultimele șase luni. Volumul total al lucrărilor restante a scăzut în luna iulie, continuând tendința de capacitate de lucru neutilizată. Mai mult, rata de finalizare a lucrărilor a fost solidă și cea mai pronunțată din marti
Producătorii s-au confruntat cu presiuni accentuate asupra costurilor în luna iulie, adesea sub forma unor costuri mai mari cu personalul, salariile și combustibilul.
Speranțe la cote minime
Peste jumătate (51%) dintre producătorii români și-au exprimat încrederea în creșterea producției în anul viitor (față de 18% care se așteaptă la o scădere). Respondenții și-au motivat optimismul prin speranța de a atrage noi clienți și prin planurile de investiții. În ansamblu, însă, sentimentul pozitiv a scăzut considerabil în iulie, ajungând la cel mai slab nivel înregistrat vreodată, întrucât unii respondenți s-au declarat îngrijorați de condițiile economice viitoare.
Comentariul economistului șef BCR: ”Puțin probabil să se vadă în curând o creștere consistentă a industriei prelucrătoare”
În nota explicativă a Indicelui PMI pentru industria prelucrătoare din România, economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu, explică:
„Activitatea din industria prelucrătoare românească s-a contractat în iulie comparativ cu luna precedentă, indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din România scăzând la 47,8, după trei luni consecutive la sau peste pragul neutru de 50,0. Astfel, sectorul manufacturier din România revine în teritoriul negativ la începutul trimestrului al treilea după o expansiune de scurtă durată in trimestrul doi al anului curent.
Comenzile noi au scăzut abrupt sub pragul de 50,0, cererea internă neputând compensa comenzile slabe pentru export. Continuăm să vedem o revenire a industriei prelucrătoare (care este dependentă în mare măsura de export), în strictă corelație cu redresarea cererii externe.
Datele semnal pentru indicele HCOB PMI privind industria prelucrătoare din Germania, care este principalul partener comercial al sectorului manufacturier românesc, au atins o valoare mai mică în iulie față de iunie, sub așteptările medianei sondajului Bloomberg care se aștepta la o îmbunătățire.
Prin urmare, este puțin probabil să se vadă în curând o creștere consistentă a industriei prelucrătoare românești.
Contribuind la starea de spirit sumbră, componenta de perspective ale producției în următoarele 12 luni a scăzut în iulie la cel mai jos nivel înregistrat în istoricul seriei de date, unele companii raportând că se așteaptă să se confrunte cu condiții economice dificile în anul următor. Per total, este probabil să dureze mai mult decât era anticipat până când vom vedea o redresare semnificativă și durabilă a industriei prelucrătoare.
Rata lunară de pierdere a locurilor de muncă a fost cea mai rapidă din acest an. Prețurile factorilor de producție au crescut în iulie, rata inflației acestor prețuri fiind a doua cea mai rapidă înregistrată istoric pe fondul creșterii costurilor cu materiile prime, forței de muncă și a prețului combustibililor, inclusiv din impactul accizelor”.
(Citiți și: ”Germania, în pragul recesiunii – scădere cu 0,1% a PIB în T2; economia zonei euro a urcat cu 0,3%”)
***
