Viziunea lui Nicolas Sarkozy despre viitorul Franţei şi al Europei include eforturi, muncă, reducerea cheltuielilor, integrare aprofundată în zona euro şi o regândire a Europei, un parteneriat strâns cu Germania, dar şi o recâştigare a controlului asupra destinului ţării.
Într-un discurs major susţinut joi seară la Toulon – la trei ani după primul discurs referitor la criza economică – Sarkozy s-a adresat delegaţilor partidului prezidenţial francez, într-un discurs cu tentă mai mult politică decât economică.
Afirmând că Franţa şi Germania trebuie să coopereze pentru a asigura stabilitatea în inima Europei, el a anunţat luni se va întâlni cu cancelarul german, Angela Merkel, pentru a prezenta măsuri pentru asigurarea viitorului zonei euro.
Sarkozy a avertizat că Franţa a cheltuit prea mult, timp de mai multe decenii, dar şi că Parisul nu va renunţa la suveranitate în ceea ce priveşte controlul graniţelor şi imigraţia, iar spaţiun „Schengen trebuie regândit şi refondat”.
Europa este o necesitate şi trebuie regândită
„Europa nu este o alternativă, Europa este o necesitate. Europa trebuie regândită, refondată, deoarece restul lumii nu va aştepta Europa”, a spus el. „Suveranitatea nu poate fi exercitată decât alături de alţii. Europa nu înseamnă mai puţină suveranitate, ci mai multă suveranitate. Ne apărăm mai bine suveranitatea alături de alţii decât singuri”, a adăugat Sarkozy, insistând că UE trebuie să „meargă mai mult către decizii luate cu majoritate calificată”.
Trei variante de abordare a crizei
Pentru rezolvarea crizei datoriilor, Sarkozy vede trei posibile soluţii – negarea, austeritatea şi limitarea cheltuielilor. „Prima opţiune este negarea. Putem spune că nu e nimic grav, iar criza nu este decât un pretext. Ar însemna să-i minţim pe francezi (…) A doua este alegerea exclusivă a austerităţii, a rigorii, a deflaţiei. Ar fi alegerea bazată pe reducerea salariilor şi a pensiilor. Ar fi alegerea de a arunca întreaga greutate a crizei asupra puterii de cumpărare. Ar fi alegerea care ar trage totul în jos, o alegere care ar risca să ducă economia în recesiune şi chiar în depresie”, a spus el.
Cea de-a treia alegere însă ar fi cea de a răspunde crizei „prin muncă, prin efort şi prin reducerea cheltuielilor”, o opţiune care menţine nivelul de viaţă. „Între reducerea pensiilor şi prelungirea timpului de lucru, sunt convins că a doua soluţie este preferabilă, că este mai corectă şi ne va permite să ieşim din criză în loc să o agravăm”, a afirmat Sarkozy.
Franţa şi Germania – împreună
În privinţa parteneriatului franco-german, el a spus că, după multe tragedii, Franţa şi Germania au decis să-şi unească destinele şi să privească împreună către viitor, iar dacă Franţa şi Germania sunt unite, acest lucru înseamnă că întreaga Europă este unită şi mai puternică.
„Nu vom putea relua singuri controlul asupra destinului nostru. Nu vom asana finanţele singuri. Nu vom schimba singuri regulile globalizării. Nu vom găsi singuri calea către creştere”, a adăugat Sarkozy.
Pentru reducerea deficitelor, preşedintele francez consideră că trebuie încetate cheltuielile inutile şi cele care pot fi reduse fără a afecta calitatea serviciilor publice. Şi a avertizat că „obiceiul statului de a spune ‚da’ nu celor care au mai mare nevoie, ci celor care protestează şi blochează cel mai mult nu poate continua”.
Iar reducerea deficitelor va duce la eliminarea neîncrederii pieţelor, care se îndoiesc de capacitatea guvernelor de a controla deficitele şi de a plăti datoriile.
Sarkozy, convins că BCE va interveni
Sarkozy s-a declarat convins că Banca Centrală Europeană va lua măsuri în faţa riscului de deflaţie, dar a insistat că pentru asigurarea unei solidarităţi sporite între membrii zonei euro este neesară o disciplină bugetară mai strictă.
„Desigur, BCE are de jucat un rol determinant. Există dezbateri despre ce îi permite statutul, dar nu vreau să intru în aceste dezbateri. BCE este independentă. Şi aşa va rămâne”, a spus el.
Un răspuns
are dreptate sarkozi