vineri

29 martie, 2024

23 aprilie, 2011

HELSINKI

Agitaţie mare în politica ţărilor europene în Săptămâna Mare – în Finlanda, naţionaliştii au câştigat un loc trei, important, în alegerile generale; Portugalia şi Grecia discută cu FMI şi UE despre împrumuturile externe şi returnarea datoriilor; Franţa şi Italia îşi dispută trenurile cu imigranţi tunisieni; eforturille coaliţiei internaţionale se înteţesc în Libia (deocamdată rezultatele sunt slabe în lupta rebelilor cu trupele lui Gaddafi); în acelaşi timp Comisa Europeană vrea un buget pentru 2012 cu aproape 5% mai mare decât cel pentru 2011, stârnind controveerse în rândul ţărilor membre cu probleme economice.

Sâmbătă, 16 aprilie

 

  • Croaţii s-au supărat pe Uniunea Europeană după ce Tribunalul Internaţional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga, i-a condamnat la închisoare pe doi dintre generalii croaţi acuzaţi de crime de război, în războiul din 1995. Entuziasmul pentru aderarea ţării la UE, a scăzut drastic în Croaţia, circa 30.000 de oameni protesând pe ţări după anunţarea sentinţei. Tribunalul ONU a decis ca foştii generali croaţi Ante Gotovina şi Mladan Markaci să execute o pedeapsă de 24, respectiv 18 ani de închisoare. În Croaţia, cei doi sunt consideraţi eroi de război. Magistraţii au motivat sentinţa prin faptul că ofiţerii au avut un rol important în timpul campaniei de expulzare a etnicilor sârbi din Croaţia. UE a impus ca o condiţie de integrare în Uniune ca toţi suspecţii de crime de război din fostele republici iugoslave să fie judecaţi.Protestatarii purtau bannere pe care scria “Iubesc Croaţia, nu UE” sau “UE dispari”. Oamenii au dat foc steagurilor Uniunii Europene în piaţa centrală din Zagreb, demonstraţii de amploare mai redusă având loc şi în Osijek şi Split.

Duminică, 17 aprilie

 

  • Franţa a blocat duminică intrarea în ţară a şase trenuri pline cu imigranţi nord-africani, care au primit permise de reşedinţă temporare din partea autorităţilor italiene. Gestul a fost aspru criticat de oficialii de la Roma. Preşedintele Consiliului European Herman van Rompuy a făcut un apel la Franţa să nu exagereze problema imigraţiei ilegale. Ventimiglia, un oraş Italian cu 25.000 de locuirtori, aflat la 6 km de graniţa cu Franţa, a devenit un simbol al reînfiinţării frontierelor, în cfontextul disputei legate de politica de liberă circulaţie parafată rpin acordul Schengen în 1985.Trenurile ce veneau din Italia aveau la bord aproximativ 300 de călători tunisieni şi câţiva activişti politici ce doreau să demonstreze politica discriminatorie a francezilor. Au fost oprite la graniţă pentru câteva ore, iar Italia a făcut o plângere oficială prin intermediul ambasadorului său la Paris. Ministrul italian de externe a numit gestul francezilor ca fiind “ilegitim şi o violare clară a principiilor generale europene”.
  • În Finlanda au avut loc, duminică, alegeri parlamentare, iar partidul naţionalist, de extremă dreapta, Adevăraţii Finlandezi a câştigat 19% din voturi, urmând a fi, probabil, cooptat în coaliţia de guvernământ ce se va forma la Helsinki. Adevăraţii Finlandezi au atacat, în timpul campaniei electorale, planurile economice ale UE şi pachetele de împrumut pentru ţările cu probleme. “Este inacceptabil ca Finlanda să plătească pentru greşelile altora. Politica trebuie să se schimbe, am fost prea indulgenţi cu Europa” a spus Timo Soini, liderul partidului controversat. Analiştii economici europeni se tem acum ca Finlanda să nu pună în pericol planul economic pentru zona euro, cu un vot de veto în Consiliul European. Aceştia avertizezază că şi alte state europene ar putea apoi să copieze gestul finlandezilor şi să nu mai susţină măsurile financiare anunţate deja, propuse de Germania şi Franţa.

 

Luni, 18 aprilie

 

  • Portugalia a început discuţiile cu autorităţile internaţionale despre termenii împrumutului externe de până la 80 miliarde de euro solicitat de guvernul de la Lisabona. Oficiali ai UE şi FMI s-au întâlnit cu ministrul de finanţe portughez Fernando Teixeira dos Santos. În acealşi timp, Grecia, care a primit pachetul financiar de ajutorare economică anul trecut, a negat informaţiile potrivit cărora nu va reuşi să-şi plătească la termen datoriile şi va trebuie să-şi restructureze datoria publică. Din cauza acestor informaţii, euro a pierdut 1% în faţa dolarului, fiind cotat la 1,4275 dolari. Randamentul obligaţiunilor emise de guvernele elen şi portughez au ajuns la cel mai înalt nivel de la introducerea monedei euro în 1999, din cauza îngrijorărilor privind o posibilă criză a datoriilor publice în Europa.

 

Marţi, 19 aprilie

 

  • Revoluţiile arabe şi criza economică ar putea creşte riscul producerii unor atacuri teroriste în Uniunea Europeană de către grupări islamiste, de extremă-dreapta sau de extremă stânga. Potrivit unui raport anual al poliţiei comunitare Europol, asupra situaţiei ameninţărilor teroriste din UE, în 2010, marea majoritate a incidentelor teoriste din ţările membre ale Uniunii au fost opera unor sepratişti precum gruparea ETA din Spania sau PKK-Kongra Gel din Turcia. Din totalul atacurilor (249) 160 au fost produse de grupări teroriste şi doar 45 de grupuri de extremă stângă şi 3 cazuri islamiste.Cele mai multe arestări pentru acuzaţii de terorism au avut loc În Franţa (219), urmată de Spania (118), Irlanda (62), Marea Britanie (45), Olanda (39), Germania doar 25 şi Italia 29. Ţări mici precum Belgia au înregistrat 20 de incidente iar Grecia 18, în timp ce în România au fost efectuate 16 arestări cu acuzaţii legate de terorism, singura ţară fostă comunistă cu un număr notabil de astfel de arestări. Faţă de anul anterior, numărul a fost în scădere în Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie, dar în creştere în Germania, Irlanda şi Olanda.
  • Parlamentul ungar a adoptat o nouă Constituţie, un document controversat atât în politica internă, cât şi în plan european, coaliţia de guvernământ fiind acuzată de discriminare. Preambulul face referire la Dumnezeu şi la creştinism ca fiind factori importanţi de coeziune a naţiunii. Criticii susţin că acest lucru este discriminatoriu faţă de atei şi de adepţii altor religii. De asemenea, sunt stipulate conceptele de naţiune politică şi naţiune etnică: fac parte din naţiunea ungară cetăţenii ungari care trăiesc în Ungaria dar aparţin altor minorităţi etnice, dar şi etnicii maghiari din alte ţări care nu sunt cetăţeni ungari. Constituţia prevede păstrarea “unităţii spirituale şi intelectuale a naţiunii ungare“.Permite acordarea dreptului de vot etnicilor maghiari din ţările vecine, ceea ce ar putea crea disensiuni cu Slovacia sau România. În plus, Constituţia permite adoptarea de legi privind interzicerea avortului: “Viaţa fătului trebuie protejată din momentul concepţiei”. Germania a reacţionat prompt, şi, prin vocea ministrului adjunct de externe a criticat adoptarea unei legi fundamentale a statului, care “este discriminatorie şi imorală şi contravine valorilor UE”. “Observăm ce se întâmplă în Ungaria cu atenţie şi îngrijorare”, a declarat ministrul adjunct de externe german Werner Hoyer. Omologul său ungar Zsolt Nemeth a răspuns a doua zi, cerând Germaniei să nu se amestece în treburile sale interne.
  • Comisia Europeană a promis că va sprijini cu 110 milioane de euro reconstrucţia sarcofagului reactorului nuclear de la Cernobâl. Şeful Comisiei Europene Jose Manuel Barosso şi premierul francez Fracois Fillon au prezidet o reuniune internaţională a donatorilor, ce a avut loc la Kiev. Suma totală necesară refacerii structurii ce adăposteşte reactorul nuclerar explodat în 1986 este estimată la 740 milioane de euro.

 

Miercuri, 20 aprilie

 

  • Europarlamentarii au adoptat şase legi prin care centralizează puterea de decizie  economică în interiorul UE, oferind mai multă putere Comisiei Europene pentru supravegherea politicilor fiscale ale statelor membre. Eurodeputaţii au discutat patru ore, într-o şedinţă pe alocuri încinsă, a comisiei economice, cele 2.000 de amendamente propuse pachetului legislativ pentru întărirea guvernării economice. Anumite amendamente au fost adoptate cu o majoritate mai slabă decât se obişnuieşte în Parlamentul de la Bruxelles. La finalul şedinţei, pachetul de şase acte normative a fost modificat astfel încât să confere CE un rol mai important, în dauna Consililui European, care reprezintă statele membre. Încercările socialiştilor şi ecologiştilor de a tempera ceea ce criticii numesc “reguli pentru austeritate permanentă”, cu mai multe posibilităţi pentru cheltuieli publice în domeniul educaţiei, transportului şi infrastructurii, au avut doar un success parţial, rezultând două grupuri opuse în privinţa adoptării noii legislaţii

 

Joi, 21 aprilie

 

  • Unul dintre oficialii de rang înalt ai ONU pentru probleme umanitare a declarat că nu va fi cerut sprijinul trupelor UE pentru asistenţă umanitară în Libia, deoarece voluntarii ar putea fi asociaţi imediat cu imaginea actorilor militari. Valerie Amos, coordonatorul Biroului ONU pentru Afaceri Umanitare a afirmat la New York că nu este nevoie deocamdată de o misiune a UE în Libia, fiindcă există suficient personal în prezent pentru a îndeplini misiunile civile. Declaraţia a fost făcută după ce UE a anunţat că se pregăteşte să trimită 1.000 de militari în Libia pentru a sprijini asistenţa umanitară acordată acestei ţări. „Responsabilitatea noastră în acest moment este să ne asigurăm că ajutorul umanitar este oferit în condiţii imparţiale. Viaţa asistenţilor sociali ar fi pusă în pericol dacă şi-ar pierde reputaţia de neutralitate”, a mai spus Amos, precizând că este nevoie de mare atenţie pentru ca liniile de demarcaţie între ajutor umanitar şi ajutor militar să nu fie neclare.
  • Comisia Europeană vrea un buget pentru 2012 cu 4,9% mai mare decât în acest an, punând pe jar oficialii din statele membre UE care au fost nevoiţi să adopte diverse măsuri de austeritate pe plan  naţional pentru a depăşi criza economică. Comisarul european pentru buget Janusz Lewandowski a declarat că această creştere a bugetului alocat Comisiei este necesară pentru a face faţă angajamentelor deja asumate, în special în domeniul politicilor regionale ale UE. Negocierile cu statele membre vor fi mai blânde acum faţă de anul trecut, consideră oficialul, dar guvernul britanic a răspuns imediat, considerând creşterea ca fiind „inacceptabilă”. „Vom lucra îndeaproape cu alte ţări membre pentru a obţine cel mai bun compromis pentru noi”, a spus un purtător de cuvânt guvernamental. În 2011, statele membre UE au căzut de acord asupra unei măriri cu 2.9% a bugetului UE, după ce Comisia ceruse 6%.

 


Vineri, 22 aprilie

 

  • Premieră şi în lumea catolică bisericească : Papa Benedict al XVI-lea este primul Suvern Pontif care participă, în premieră, la o emisiune de televiziune în care răspunde unor întrebări ale publicului. Este un eveniment considerat istoric pentru Vatican. Emisiunea a fost înregistrată, iar întrebările au sosit din întreaga lume. Programul a fost difuzat de canalul de televiziune Rai, în Vinerea Mare. Au fost alese 7 întrebări din miile de întrebări trimise pentru Papă, într-o emisiune de 80 de minute. Majoritatea întrebărilor se refreau la lupta cu suferinţa. Papa stătea în biblioteca de la Vatican, iar cei care-i puneau întrebări au fost filmaţi lângă casele lor. Prima întrebare a venit din partea unei fetiţe japoenze în vârstă de 7 ani, traumatizată de recentele dezstare naturale. A întrebat de ce ea şi alţi copii trebuie să treacă prin acest calvar şi să se teamă pentru vieţile lor. Papa Benedict a replicat că şi el şi-a pus de multe ori această întrebare. “Nu avem răspunsurile, dar ştim că şi Iisus Hristos a suferit la fel de mult ca şi noi”, a mai spus Suveranul Pontif.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: