fbpx

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

Interviu

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană

Cum poate fi abordată administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

Salvarea – în ”efectul de bază” / Septembrie 2018: Deficitul comercial lunar coboară sub pragul de 1 miliard de euro. Minusuri majore dincolo de industria auto

de Marin Pana , 9.11.2018

Deficitul comercial pe luna septembrie 2018 a coborât sub pragul de 1 miliard de euro, după ce ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe al importurilor (+5,1% export faţă de +3,4% la import, cee ace a mai echilibrat scorul la nouă luni, de +9,1% la +9,5%).

Din păcate, gradul de acoperire a continuat să scadă spre 86,5% iar soldul negativ cumulat la nouă luni a fost cu 14% peste cel de anul trecut.

 

Explicaţia reducerii gradului de acoperire în pofida ritmului clar mai ridicat consemnat pe septembrie la export decât la import constă în „efectul de bază”.
Practic, cu cât ajungem să avem un deficit mai mare, cu cu atât va fi mai dificil să revenim în timp, chiar dacă situaţia va începe să se îmbunătăţească. Vom avea nevoie CONSTANT de ritmuri semnificativ mai mari la export decât la import, în traducere să turăm motoarele de creştere dinspre cererea internă spre livrările către exterior pentru a stopa măcar creşterea deficitului comercial în termeni absoluţi şi a începe scăderea în termeni relativi la PIB.

Simplificat, până la finele lunii septembrie, România a livrat la extern mărfuri de circa 10 miliarde de euro, din înacsări ceva mai mari de 50 miliarde de euro şi plăţi de peste 60 de miliarde de euro. Deficitul consemnat, de 9,95 miliarde de euro a ajuns la 4,9% din PIB estimat pentru anul în curs în conformitate cu prognoza oficială ( circa 203 miliarde de euro).

După cum se poate vedea din situaţia pe ultimele 21 luni, în septembrie 2018 am asistat la reeditarea celor 3 luni din 12 pe an ( 2017) în care, măcar procentual, situaţia din comerţul exterior s-a îmbunătăţit. Ar fi o evoluţie în sensul bun să mai reuşim acest lucru şi pe parcursul ultimului trimestru, chiar dacă sunt de aşteptat importurile sezoniere de final de an.

Dacă vom reuşi să păstrăm deficitul din schimburile externe de mărfuri sub nivelul de 1 miliard de euro pe lună, am putea păstra, cu aproximaţie valoarea de -13 miliarde euro consemnată în 2017, după cea de aproximativ -10 miliarde din 2016 ( similar cu cea din 2018 pe primele trei trimestre). În context, ar fi esenţial ca rezultatele la export să se îmbunătăţească iar apetitul pentru import să se diminueze.

Cam zece procente din deficit, acoperit de industria auto, în rest minusuri majore

Pe primele nouă luni din 2018, schimburile cu țările din UE au fost de aproximativ 39 de miliarde euro la export și cam 45,5 de miliarde euro la import (76,7% din total la exporturi şi 74,8% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 11,87 miliarde euro și importuri de 15,33 miliarde euro (23,3% din total la exporturi şi 25,2% la importuri).

Au rezultat, astfel, solduri negative de circa 6,5 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi aproape 3,5 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare. De reţinut, ponderea în deficit se deplasează încet dar sigur dinspre interiorul Uniunii către exterior (deja s-a ajuns la 35% din deficit pe schimburile de doar 25% din total comerţ exterior pe relaţia extra-UE, după ce în urmă cu doar trei ani aveam chiar un mic excedent cu ţările non-UE).

În structură, România a obținut un sold sectorial pozitiv ( ceva mai mare de un milliard de euro) din comerţul exterior doar în sectorul de mașini și echipamente de transport. Valoare cu care am compensat cam 10% din deficitul înregistrat pe aproape toată linia în celelalte sectoare de activitate ( la materii prime şi materiale schimburile sunt, practice, echilibrate).

La alte produse manufacturate am ieşit, după primele trei trimestre din 2018, cu un minus de 2,25 miliarde de euro iar la combustibili şi lubrifianţi minusul a fost similar (2,28 miliarde de euro). Diferenţa majoră între cele două segmente de activitate s-a regăsit, însă, la nivelul gradului de acoperire (88% în primul caz şi numai 49% în cel de al doilea).

În fine, alte 1,36 miliarde de euro, care ar fi putut foarte bine ”să lipsească la inventar” pe partea de deficit şi să ne mai echilibrăm cu deficitul extern provin, cu precădere, din sectorul industriei alimentare. În pofida condiţiilor pedo-climatice şi a avantajelor comparative la materii prime, aceasta nu a reuşit să acopere o cerere internă pe care s-au pliat ceva mai bine produsele din import.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.11.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Video / Germania se desparte de Angela Merkel

Razvan Diaconu

Dacă spui Germania, spui Angela Merkel. BBC a publicat joi un reportaj despre felul în care publicul german percepe despărțirea de cancelarul care se află… Mai mult

Europa

Încrederea din zona euro, afectată de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare

Alexandra Pele

Constrângerile generate de blocajele de pe lanțurile de aprovizionare au început să afecteze încrederea din zona euro, indicele PMI, realizat în rândul managerilor de achiziții,… Mai mult

Stiri

Noile resticții Covid-19: carantina de noapte se introduce peste rata de 6 la mie, doar pentru nevaccinați

Vladimir Ionescu

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, joi, hotărârea cu restricțiile ce se instituie după depășirea pragurilor de incidență de 4 cazuri la… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan prezintă situația spitalelor bucureștene din rețeaua Covid

Vladimir Ionescu

Un număr de 12 dintre cele 19 spitale aflate în subordinea Primăriei Municipiului București (PMB) sunt incluse în rețeaua Covid-19, iar ele totalizează 712 paturi… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș și Dan Barna, în turul 2 al alegerilor pentru președinția USR PLUS. Cioloș a câștigat primul tur cu 46%

Razvan Diaconu

Dacian Cioloș a câștigat primul tur al alegerilor din USR PLUS cu 46% din voturi, în timp ce Dan Barna a obținut 43,9%. Cel de… Mai mult

Europa

Scumpiri la energie: Comisia Europeană promite un pachet de măsuri care să ajute țările membre

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană va prezenta un pachet de măsuri „mai bine structurat,  care să fie de folos țărilor membre să gestioneze situația” scumpirilor la energie, a… Mai mult

Stiri

Primarul Timișoarei cere ca instituirea carantinei de noapte să nu vizeze și vaccinații

Vladimir Ionescu

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, le cere guvernanților modificarea regulilor privind carantinarea, astfel încât persoanele vaccinate să se poată deplasa liber și după instituirea carantinei de… Mai mult