Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Salvarea – în ”efectul de bază” / Septembrie 2018: Deficitul comercial lunar coboară sub pragul de 1 miliard de euro. Minusuri majore dincolo de industria auto

de Marin Pana , 9.11.2018

Deficitul comercial pe luna septembrie 2018 a coborât sub pragul de 1 miliard de euro, după ce ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe al importurilor (+5,1% export faţă de +3,4% la import, cee ace a mai echilibrat scorul la nouă luni, de +9,1% la +9,5%).

Din păcate, gradul de acoperire a continuat să scadă spre 86,5% iar soldul negativ cumulat la nouă luni a fost cu 14% peste cel de anul trecut.

 

Explicaţia reducerii gradului de acoperire în pofida ritmului clar mai ridicat consemnat pe septembrie la export decât la import constă în „efectul de bază”.
Practic, cu cât ajungem să avem un deficit mai mare, cu cu atât va fi mai dificil să revenim în timp, chiar dacă situaţia va începe să se îmbunătăţească. Vom avea nevoie CONSTANT de ritmuri semnificativ mai mari la export decât la import, în traducere să turăm motoarele de creştere dinspre cererea internă spre livrările către exterior pentru a stopa măcar creşterea deficitului comercial în termeni absoluţi şi a începe scăderea în termeni relativi la PIB.

Simplificat, până la finele lunii septembrie, România a livrat la extern mărfuri de circa 10 miliarde de euro, din înacsări ceva mai mari de 50 miliarde de euro şi plăţi de peste 60 de miliarde de euro. Deficitul consemnat, de 9,95 miliarde de euro a ajuns la 4,9% din PIB estimat pentru anul în curs în conformitate cu prognoza oficială ( circa 203 miliarde de euro).

După cum se poate vedea din situaţia pe ultimele 21 luni, în septembrie 2018 am asistat la reeditarea celor 3 luni din 12 pe an ( 2017) în care, măcar procentual, situaţia din comerţul exterior s-a îmbunătăţit. Ar fi o evoluţie în sensul bun să mai reuşim acest lucru şi pe parcursul ultimului trimestru, chiar dacă sunt de aşteptat importurile sezoniere de final de an.

Dacă vom reuşi să păstrăm deficitul din schimburile externe de mărfuri sub nivelul de 1 miliard de euro pe lună, am putea păstra, cu aproximaţie valoarea de -13 miliarde euro consemnată în 2017, după cea de aproximativ -10 miliarde din 2016 ( similar cu cea din 2018 pe primele trei trimestre). În context, ar fi esenţial ca rezultatele la export să se îmbunătăţească iar apetitul pentru import să se diminueze.

Cam zece procente din deficit, acoperit de industria auto, în rest minusuri majore

Pe primele nouă luni din 2018, schimburile cu țările din UE au fost de aproximativ 39 de miliarde euro la export și cam 45,5 de miliarde euro la import (76,7% din total la exporturi şi 74,8% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 11,87 miliarde euro și importuri de 15,33 miliarde euro (23,3% din total la exporturi şi 25,2% la importuri).

Au rezultat, astfel, solduri negative de circa 6,5 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi aproape 3,5 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare. De reţinut, ponderea în deficit se deplasează încet dar sigur dinspre interiorul Uniunii către exterior (deja s-a ajuns la 35% din deficit pe schimburile de doar 25% din total comerţ exterior pe relaţia extra-UE, după ce în urmă cu doar trei ani aveam chiar un mic excedent cu ţările non-UE).

În structură, România a obținut un sold sectorial pozitiv ( ceva mai mare de un milliard de euro) din comerţul exterior doar în sectorul de mașini și echipamente de transport. Valoare cu care am compensat cam 10% din deficitul înregistrat pe aproape toată linia în celelalte sectoare de activitate ( la materii prime şi materiale schimburile sunt, practice, echilibrate).

La alte produse manufacturate am ieşit, după primele trei trimestre din 2018, cu un minus de 2,25 miliarde de euro iar la combustibili şi lubrifianţi minusul a fost similar (2,28 miliarde de euro). Diferenţa majoră între cele două segmente de activitate s-a regăsit, însă, la nivelul gradului de acoperire (88% în primul caz şi numai 49% în cel de al doilea).

În fine, alte 1,36 miliarde de euro, care ar fi putut foarte bine ”să lipsească la inventar” pe partea de deficit şi să ne mai echilibrăm cu deficitul extern provin, cu precădere, din sectorul industriei alimentare. În pofida condiţiilor pedo-climatice şi a avantajelor comparative la materii prime, aceasta nu a reuşit să acopere o cerere internă pe care s-au pliat ceva mai bine produsele din import.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.11.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult