fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Am devenit piață emergentă: cum procedăm?

Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Pilonul II, în revenire semnificativă: Pragul de 8 milioane de participanți la sistemul de pensii private a fost depășit

Activul net al fondurilor private din pilonul II a revenit pe o creștere semnificativă după ce fusese afectat de declanșarea epidemiei mondiale. De la circa… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Băncile au raportat 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți în 2020 / Infrastructura IT – o vulnerabilitate în contextul avansului bankingului online

În ultimele șase luni, băncile din România au raportat un număr de 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți și a instrumentelor de… Mai mult

21.09.2020

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

Salvarea – în ”efectul de bază” / Septembrie 2018: Deficitul comercial lunar coboară sub pragul de 1 miliard de euro. Minusuri majore dincolo de industria auto

de Marin Pana , 9.11.2018

Deficitul comercial pe luna septembrie 2018 a coborât sub pragul de 1 miliard de euro, după ce ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe al importurilor (+5,1% export faţă de +3,4% la import, cee ace a mai echilibrat scorul la nouă luni, de +9,1% la +9,5%).

Din păcate, gradul de acoperire a continuat să scadă spre 86,5% iar soldul negativ cumulat la nouă luni a fost cu 14% peste cel de anul trecut.

 

Explicaţia reducerii gradului de acoperire în pofida ritmului clar mai ridicat consemnat pe septembrie la export decât la import constă în „efectul de bază”.
Practic, cu cât ajungem să avem un deficit mai mare, cu cu atât va fi mai dificil să revenim în timp, chiar dacă situaţia va începe să se îmbunătăţească. Vom avea nevoie CONSTANT de ritmuri semnificativ mai mari la export decât la import, în traducere să turăm motoarele de creştere dinspre cererea internă spre livrările către exterior pentru a stopa măcar creşterea deficitului comercial în termeni absoluţi şi a începe scăderea în termeni relativi la PIB.

Simplificat, până la finele lunii septembrie, România a livrat la extern mărfuri de circa 10 miliarde de euro, din înacsări ceva mai mari de 50 miliarde de euro şi plăţi de peste 60 de miliarde de euro. Deficitul consemnat, de 9,95 miliarde de euro a ajuns la 4,9% din PIB estimat pentru anul în curs în conformitate cu prognoza oficială ( circa 203 miliarde de euro).

După cum se poate vedea din situaţia pe ultimele 21 luni, în septembrie 2018 am asistat la reeditarea celor 3 luni din 12 pe an ( 2017) în care, măcar procentual, situaţia din comerţul exterior s-a îmbunătăţit. Ar fi o evoluţie în sensul bun să mai reuşim acest lucru şi pe parcursul ultimului trimestru, chiar dacă sunt de aşteptat importurile sezoniere de final de an.

Dacă vom reuşi să păstrăm deficitul din schimburile externe de mărfuri sub nivelul de 1 miliard de euro pe lună, am putea păstra, cu aproximaţie valoarea de -13 miliarde euro consemnată în 2017, după cea de aproximativ -10 miliarde din 2016 ( similar cu cea din 2018 pe primele trei trimestre). În context, ar fi esenţial ca rezultatele la export să se îmbunătăţească iar apetitul pentru import să se diminueze.

Cam zece procente din deficit, acoperit de industria auto, în rest minusuri majore

Pe primele nouă luni din 2018, schimburile cu țările din UE au fost de aproximativ 39 de miliarde euro la export și cam 45,5 de miliarde euro la import (76,7% din total la exporturi şi 74,8% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 11,87 miliarde euro și importuri de 15,33 miliarde euro (23,3% din total la exporturi şi 25,2% la importuri).

Au rezultat, astfel, solduri negative de circa 6,5 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi aproape 3,5 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare. De reţinut, ponderea în deficit se deplasează încet dar sigur dinspre interiorul Uniunii către exterior (deja s-a ajuns la 35% din deficit pe schimburile de doar 25% din total comerţ exterior pe relaţia extra-UE, după ce în urmă cu doar trei ani aveam chiar un mic excedent cu ţările non-UE).

În structură, România a obținut un sold sectorial pozitiv ( ceva mai mare de un milliard de euro) din comerţul exterior doar în sectorul de mașini și echipamente de transport. Valoare cu care am compensat cam 10% din deficitul înregistrat pe aproape toată linia în celelalte sectoare de activitate ( la materii prime şi materiale schimburile sunt, practice, echilibrate).

La alte produse manufacturate am ieşit, după primele trei trimestre din 2018, cu un minus de 2,25 miliarde de euro iar la combustibili şi lubrifianţi minusul a fost similar (2,28 miliarde de euro). Diferenţa majoră între cele două segmente de activitate s-a regăsit, însă, la nivelul gradului de acoperire (88% în primul caz şi numai 49% în cel de al doilea).

În fine, alte 1,36 miliarde de euro, care ar fi putut foarte bine ”să lipsească la inventar” pe partea de deficit şi să ne mai echilibrăm cu deficitul extern provin, cu precădere, din sectorul industriei alimentare. În pofida condiţiilor pedo-climatice şi a avantajelor comparative la materii prime, aceasta nu a reuşit să acopere o cerere internă pe care s-au pliat ceva mai bine produsele din import.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Razvan Diaconu

Băncile din Europa Centrală și de Est se așteaptă la o revigorare a activității de creditare în 2021, cu ajutorul unor măsuri de sprijin în… Mai mult

Europa

Vladimir Putin, într-o discuție cu Emmanuel Macron: Orice amestec în afacerile interne din Belarus, inacceptabil

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a comunicat miercuri omologului său francez Emmanuel Macron, într-o discuție telefonică, că orice încercare de a se amesteca în chestiunile interne… Mai mult

Just Business

IMM-urile fac apel la Ministerul Economiei să lanseze de urgență programele de 1 miliard de euro

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face un apel la adresa Ministerului Economiei de a lansa de urgență cele trei… Mai mult

Stiri

Altstom va livra ramele de metrou noi pentru magistrala Drumul Taberei – soluție definitivă CAB

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel București (CAB) a respins contestațiile formulate de CAF (Spania) și de CRRC (China) la decizia de atribuire a contractului către Alstom (Franța),… Mai mult

Europa

Negocieri dificile privind ținta de reducere a emisiilor de gaze de seră animate de scepticismul Poloniei Ungariei și Cehiei

Adrian N Ionescu

Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au reafirmat scepticismul privind noua ţintă de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, propusă de Comisia Europeană, de 55% … Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Este posibil să se reintroducă anumite restricții dacă numărul infectărilor mai crește

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a avertizat miercuri că, dacă numărul cazurilor de infectare cu coronavirus va continua să crească, este posibil ca autoritățile să reinstituie o… Mai mult

Stiri

Biroul Electoral Sector 5 a aprobat renumărarea voturilor la Sectorul 5 – anunț Cristian Băcanu

Vladimir Ionescu

Biroul Electoral al Sectorului 5 a decis miercuri renumărarea voturilor pentru primarul de sector, a anunțat miercuri candidatul dreptei, Cristian Băcanu. Cristian Popescu Piedone (foto),… Mai mult