fbpx

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

Salvarea – în ”efectul de bază” / Septembrie 2018: Deficitul comercial lunar coboară sub pragul de 1 miliard de euro. Minusuri majore dincolo de industria auto

de Marin Pana , 9.11.2018

Deficitul comercial pe luna septembrie 2018 a coborât sub pragul de 1 miliard de euro, după ce ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe al importurilor (+5,1% export faţă de +3,4% la import, cee ace a mai echilibrat scorul la nouă luni, de +9,1% la +9,5%).

Din păcate, gradul de acoperire a continuat să scadă spre 86,5% iar soldul negativ cumulat la nouă luni a fost cu 14% peste cel de anul trecut.

 

Explicaţia reducerii gradului de acoperire în pofida ritmului clar mai ridicat consemnat pe septembrie la export decât la import constă în „efectul de bază”.
Practic, cu cât ajungem să avem un deficit mai mare, cu cu atât va fi mai dificil să revenim în timp, chiar dacă situaţia va începe să se îmbunătăţească. Vom avea nevoie CONSTANT de ritmuri semnificativ mai mari la export decât la import, în traducere să turăm motoarele de creştere dinspre cererea internă spre livrările către exterior pentru a stopa măcar creşterea deficitului comercial în termeni absoluţi şi a începe scăderea în termeni relativi la PIB.

Simplificat, până la finele lunii septembrie, România a livrat la extern mărfuri de circa 10 miliarde de euro, din înacsări ceva mai mari de 50 miliarde de euro şi plăţi de peste 60 de miliarde de euro. Deficitul consemnat, de 9,95 miliarde de euro a ajuns la 4,9% din PIB estimat pentru anul în curs în conformitate cu prognoza oficială ( circa 203 miliarde de euro).

După cum se poate vedea din situaţia pe ultimele 21 luni, în septembrie 2018 am asistat la reeditarea celor 3 luni din 12 pe an ( 2017) în care, măcar procentual, situaţia din comerţul exterior s-a îmbunătăţit. Ar fi o evoluţie în sensul bun să mai reuşim acest lucru şi pe parcursul ultimului trimestru, chiar dacă sunt de aşteptat importurile sezoniere de final de an.

Dacă vom reuşi să păstrăm deficitul din schimburile externe de mărfuri sub nivelul de 1 miliard de euro pe lună, am putea păstra, cu aproximaţie valoarea de -13 miliarde euro consemnată în 2017, după cea de aproximativ -10 miliarde din 2016 ( similar cu cea din 2018 pe primele trei trimestre). În context, ar fi esenţial ca rezultatele la export să se îmbunătăţească iar apetitul pentru import să se diminueze.

Cam zece procente din deficit, acoperit de industria auto, în rest minusuri majore

Pe primele nouă luni din 2018, schimburile cu țările din UE au fost de aproximativ 39 de miliarde euro la export și cam 45,5 de miliarde euro la import (76,7% din total la exporturi şi 74,8% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 11,87 miliarde euro și importuri de 15,33 miliarde euro (23,3% din total la exporturi şi 25,2% la importuri).

Au rezultat, astfel, solduri negative de circa 6,5 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi aproape 3,5 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare. De reţinut, ponderea în deficit se deplasează încet dar sigur dinspre interiorul Uniunii către exterior (deja s-a ajuns la 35% din deficit pe schimburile de doar 25% din total comerţ exterior pe relaţia extra-UE, după ce în urmă cu doar trei ani aveam chiar un mic excedent cu ţările non-UE).

În structură, România a obținut un sold sectorial pozitiv ( ceva mai mare de un milliard de euro) din comerţul exterior doar în sectorul de mașini și echipamente de transport. Valoare cu care am compensat cam 10% din deficitul înregistrat pe aproape toată linia în celelalte sectoare de activitate ( la materii prime şi materiale schimburile sunt, practice, echilibrate).

La alte produse manufacturate am ieşit, după primele trei trimestre din 2018, cu un minus de 2,25 miliarde de euro iar la combustibili şi lubrifianţi minusul a fost similar (2,28 miliarde de euro). Diferenţa majoră între cele două segmente de activitate s-a regăsit, însă, la nivelul gradului de acoperire (88% în primul caz şi numai 49% în cel de al doilea).

În fine, alte 1,36 miliarde de euro, care ar fi putut foarte bine ”să lipsească la inventar” pe partea de deficit şi să ne mai echilibrăm cu deficitul extern provin, cu precădere, din sectorul industriei alimentare. În pofida condiţiilor pedo-climatice şi a avantajelor comparative la materii prime, aceasta nu a reuşit să acopere o cerere internă pe care s-au pliat ceva mai bine produsele din import.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Popa (BNR): Riscul României: „Să nu ne ținem de cuvânt” privind consolidarea fiscală

Adrian N Ionescu

Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating. Există însă și riscul „să… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Reducerea dobânzii de referință are ca scop să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare”

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult