La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Analiză

Numărul studenților – dublu față de cel din 1990 și la jumătate față de cel din 2007. De ce?

Aproximativ 400.000 de tineri înscriși la studii de licență au început luni anul universitar 2019 – 2020. Dintre aceștia, circa 25.000 sunt studenți străini, din… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Statistică / Salariații români – campioni UE la creșterea productivității muncii și ultimii la partea care le revine din PIB

de Marin Pana 14.6.2015

productivitatea-munciiRomânia și-a adjudecat un foarte rar prim loc în cadrul UE la un indicator economic, și anume creșterea productivității muncii pe ultimii patru ani, potrivit datelor publicate recent de Eurostat.
Ea a devansat atât grupul BELL ( Bulgaria și țările baltice), cât și colegele din regiune cu curs de schimb flotant, Polonia, Ungaria și Cehia sau care au intrat în Zona Euro ( Slovacia).

De reținut, între 2004 și 2014, productivitatea muncii pe ora lucrată a crescut în toate statele membre, cu excepția Greciei și Italiei iar cele mai mari creșteri le-au marcat grupul BELL și Slovacia, dintre care doar Bulgaria se mai află în prezent în afara Zonei Euro, care, deși are moneda indexată la nivelul fostei mărci germane, este penalizată de nivelul mult prea redus al PIB/locuitor.

Avem, astfel, atât explicația situației dificile în care se găsește Grecia ( împreună cu tot flancul sudic al Uniunii), cât și sugestia unei necesități a creșterii în continuare a productivității muncii pentru România, singura soluție pentru a prinde trenul adoptării euro în 2019.

În treacăt fie spus, există probleme la nivel de îmbunătățire a productivității muncii chiar și acolo unde nu te-ai aștepta (de exemplu Finlanda) și nici alte țări din flancul nordic nu excelează în materie.

tabel 1

tabel 2

Codași la partea din PIB

Paradoxal, același raport Eurostat arată că România a înregistrat, de departe, cea mai redusă pondere a compensării salariaților în PIB, de doar 31,3% sau 65% din media europeană. Edificator este faptul că pe locul al doilea al acestui nedorit top se situează Grecia, cu 33,4%, în timp ce șapte state membre UE au ponderi de peste 50%, nivelul maxum fiind atins în Danemarca (53,1%).

Trebuie menționat, însă, că statistica ia în calcul salarizarea ”oficială”, ea nu ține cont de munca la negru și la gri.

Pentru referință, vă prezentăm și situația din alte câteva state, calculată pe baza celor mai recente date furnizate de Eurostat, în ceea ce privește partea care revine muncii din rezultatele concretizate în PIB.

(Citiți și: ”Drumul spre euro / Productivitatea muncii pe ora lucrată – de șase ori mai mică decât media UE. Eficiența activităților și politicile economice ”)

Dincolo de explicațiile cu tentă mai mult mai puțin ideologică privind exploatarea altora, este de semnalat importanța componentei sociale de sorginte latină. Pe cât ieșim noi în relief în grupul nostru, pe atât se ”evidențiază” și verii noștri italieni în grupul lor de state.

tabel 3Se poate observa cât de departe suntem de ”convergența nominală” la nivelul distribuției rezultatelor activității economice, nu doar în raport cu marile economii occidentale dezvoltate dar chiar și față de colegele din regiune. Până și vecina noastră ceva mai săracă de la sud de Dunăre trece pragul de 40%, prag sub care se mai află, oricum la mare distanță de noi, doar campioana europeană a traversării crizei, Polonia.

Analiza distribuției rezultatelor economice obținute în cadrul UE arată că partea cea mai importantă a revenit compensării salariaților, care a reprezentat 47,9% din PIB în anul 2014. Partea excedentului brut de operare și veniturilor mixte ( ”a capitalului”) a reprezentat 40,2% iar taxele pe producție și import minus subvențiile ( pe scurt, impozitele nete) au reprezentat 11,9%.

La noi, se conturează (pe baza datelor preliminare) pentru 2014 o distribuție de 31,3% pentru muncă și 11,3% partea impozitelor nete, care ar lăsa 55,4% pentru capital. Mai mult, evoluția compensării salariaților este în scădere de la 31,5% în 2013.

Este o situație care ar trebui să ne dea de gândit, fie și numai din perspectiva salariaților cu cea mai mare creștere de productivitate și cu cea mai redusă participare la beneficiile activității depuse, la nivelul UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.6.2015

12 comentarii

  1. casandra
    14.6.2015, 8:18 pm

    Domnule Pană, acesta este un text care îmi merge la suflet. Și acesta este adevărul: salariații romîni asigură cea mai mare creștere de productivitate din UE și sunt tratați în modul cel mai nedemn când vine vorba de salariul lor.
    Este o veche meteahnă în România, despre care tot comentez în ultimii ani, și nu m-aș fi așteptat să văd pe Contributors un text de această natură. Merci.

    • Cristian Grosu
      15.6.2015, 6:45 am

      Bună dimineața – 3 observatii:

      1- e statistică: da, evoluția salariilor e in urma evoluției productivității – dar vorbim de salariile oficiale. de aceea am si scris că e vorba de statistică.
      pe de altă parte, avem omproductivitate de 5-6 ori mai mică decât în eurozonă (e o altă și foarte amplă discuție de ce – pentru că există o capcană a tehnologiei medii – si de aici pornesc multe lucruri). lucruruile nu sunt atât de simple precum o arată cifrele – abordăm a doua sau a treia oară acesastă problemă dar încă ne învârtim în jurul ei – deocamdataă salariul mic e o sursă de competitivitate pe care nu vom mai putea conta multă vreme , pentru că e un lucru gresit.

      faptul că e o situație statistică mai poate arăta bun lucru: pe de o parte, nu conține plata la negru a muncii – situația e bizară și atipică pentru că fenomenele se întrepătrund cu altele : pe de altă parte, cu femonele din zona de ”statisticizare” a capitalului : a capitalului care, la rândul său, scapă de evaluare (si de impozitare si de evaluarea aportului la PIB – pentru că suntem o țară decapitalizată în ultimii 20 de ani – cu zeci de miliarde scoși afară – atunci am putea vedea si impozitarea netă a capitalului – pentră și asta e o mare problemă.

      2- o bună parte din creșterea de productivitate se duce în susținerea cursului și în păstrarea unor echilibre. cei care ar trebui să aibă percepția tabloului general nu o au, iar uneori de un joc cu focul. acum, de exemplu, avem cifre extraordinar de frumoase – însă dedesubt coace un pericol.

      Tot aici: uitati-vă la cât de mare este la pib aportul impozitele nete pe muncă – exact ca la în statele din eurozonă – cu deosebirea că acestea, din colo de pib, acolo produc dezvoltare, în timp ce in romania aceste impozite compensează lipsa de impozitare reală a companiile de stat (15-18% din cifra totală de afaceri din economie – ce să mai spunem de capital), ba chiar nu doar compenesează, ci și asigură spuravietuirea acestora pentru a le lăsa la dispoziția politicului.

      3- poate pe contributors nu ati fi putut vedea un atare text, dar pe cursdguvernare.ro da : asa cum e posibil să citim aceste cifre și intr-o altă cheie la un moment dat si să încercăm să ne dăm seama ce inseamnă de fapt – si la modul general și la cel conjunctural.

      Pe scurt: cifrele acestor statistici sunt îngrijorătoare, dar ele nu sunt cauze ci, mai degrabă efectele unor fenomene foarte atipice si perverse – care fac ca solutiile pentru economia românescă – si aici intră și salarizarea – să inceteze să mai fie punctuale, ci se cer deja a fi generale : o reformă a sistemului de pensii, ca exemplu la întâmplare, ar avea un efect la fel de benefic si pentru eficienta companiilor de stat, și pentru investiții și atragerea de capital, și pe impozitarea capitalului și pe … . si luate fiecare în parte din cele enumerate mai sus se potrivesc pentru ridicarea celorlalte din listă.

      • casandra
        15.6.2015, 6:40 pm

        Domnule Grosu, vă mulțumesc pentru comentariul consistent. Azi am avut o zi ușor nebună și abia acum am avut timp să verific reacțiile la comentariul meu. Da, aveți dreptate, cifrele prezentate reprezintă efecte. S-ar putea ca interpretările noastre să difere, dar întotdeauna punctul dumneavoastră de vedere m-a ajutat să contemplu și alt fel realitatea.

      • pehash
        22.6.2015, 9:07 am

        Daca vrei sa-ti cumperi un calculator, o masina sau un utilaj platesti aproximativ acelasi pret in Romania ca in Germania sau Marea Britanie, desi salariile sunt foarte diferite. Rezulta o distributie mai mare pe partea de capital…

    • bogdan
      15.6.2015, 10:54 am

      Casandra, cresterea noastra e mare fata de nivelul de la care am plecat. Noi amscescut de la 18% la 21% fata de media UE (cifrele nu-s foarte exacte, dar undeva pe acolo suntem). Deci cresterea e mare fata de noi insine, atit.

      • casandra
        15.6.2015, 6:41 pm

        Nici nu credeam altfel. Mă aștept la o creștere a ponderii remunerării muncii în PIB tot în raport ”cu noi”. Doar naivii se așteaptă la salarii ”ca în Germania”.

        • bogdan
          16.6.2015, 11:20 am

          Pentru a creste ponderea remunerarii ca procent din PIB ar trebui sa se modifice tipul de munca prestata. Adica ar trebui ca lucratorul roman sa presteze munci mai cu valoare adaugata. Altfel… e greu. Avem cel mai mic procent din UE de absolventi de studii superioare asta pe linga faptul ca 50% sunt produsul fabricilor de diplome. Prestind doar munca bruta e practic imposibil sa cresti procentul din PIB alocat salarizarii.

          • casandra
            16.6.2015, 12:51 pm

            Tipul de activitate economică şi complexitatea acestuia (pentru a produce VAB mare) nu este o decizie a salariaţilor. Mă tem că dacă remunerarea capitalului investit în activităţi cu VAB mică este îndestulătoare, atunci lipseşte sitmulul pentru patron în a investi în alt tip de activităţi şi a risca poate mai mult date fiind condiţiile de piaţă.

  2. iooo
    15.6.2015, 1:21 am

    partea salariatilor din pib nu poate creste decat prin cresterea competitiei reale in majoritatea domeniilor de activitate iar aici statul prin impozite uriase pe salarii si tva urias plus celebra birocratie si spaga impiedica acest lucru, iar ponoasele cum e si normal le trag salariatii.

    • yagshemash
      15.6.2015, 12:12 pm

      Complet fals. Mantra libertarian-fundamentalista a “ineficientei statului” se dovedeste a fi nefondata cand ne gandim doar la cat de eficient a fost statul socialist in a intretine un sistem eficient de gulaguri pentru naparci ca tine.

  3. dan L
    15.6.2015, 7:15 am

    abureli bolsevice de la institutul de statistica care este format de birocrati puturosi care habar nu au de realitate, este dezastru

    • bogdan
      16.6.2015, 11:23 am

      Pai to’ar’shu, daca si eurostat e necredibil… atunci pe cine sa mai credem? Stiu ca exista marota ca toate statisticile mint, dar tot trebuie sa ne ghidam dupa ceva statistic ca sa vedem dincotro bate vintul si sa nu ne usuram fix spre directia aia. Iar daca si eurostatul e bolsevic deja ramanem fara optiuni…

Lăsați un comentariu


Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult

Europa

Ministrul american al Apărării: Turcia, responsabilă de eliberarea a numeroși luptători ai Stat Islamic

Iulian Soare

Ofensiva militară turcă în Siria a dus la ”eliberarea a numeroşi deţinuţi periculoşi” ai grupării jihadiste Statul Islamic (SI), a declarat luni Ministrul american al… Mai mult

Stiri

PayWell 2019: Creșterea salarială în companiile mari din sectorul privat este în medie de 9,4% în acest an, peste estimări

Vladimir Ionescu

Salariile brute în rândul companiilor private au crescut, în medie, cu 9,4% în acest an, potrivit studiului salarial PayWell 2019 realizat de PwC România. Majorarea… Mai mult

Stiri

Consiliul Concurenţei a lansat Monitorul preţurilor produselor alimentare

Vladimir Ionescu

Consiliul Concurenței a lansat Monitorul prețurilor produselor alimentare, platforma online care permite consumatorilor să afle prețurile practicate de către principalii comercianți cu amănuntul de produse… Mai mult

Stiri

Directorul CFR SA acuză că a fost demis pentru refuzul de a semna un contract de sute de milioane de euro

Vladimir Ionescu

Constantin Axinia (foto) a declarat pentru Mediafax, după ce Consiliul de Administraţie al CFR SA l-a demis din funcţia de director general, că a fost… Mai mult