fbpx

Analiză

Prognoza pe 2 ani, pe care se face Bugetul acum: indicatori, sectoare, curs – observații

A apărut prognoza de iarnă 2021, utilizată potrivit Comisiei Naționale pentru Strategie și Prognoză pentru bugetul pe anul în curs. Era și mai utilă, ca… Mai mult

18.01.2021

La obiect

De 10 ori mai puțin decât MEDIA europeană: atât cheltuie România pe locuitor pentru prevenția în sănătate. Observații

O analiză publicată de Eurostat a plasat România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pe locuitor pentru prevenție în sănătate, cu doar 8 euro… Mai mult

18.01.2021

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

Statistică / Salariații români – campioni UE la creșterea productivității muncii și ultimii la partea care le revine din PIB

de Marin Pana 14.6.2015

productivitatea-munciiRomânia și-a adjudecat un foarte rar prim loc în cadrul UE la un indicator economic, și anume creșterea productivității muncii pe ultimii patru ani, potrivit datelor publicate recent de Eurostat.
Ea a devansat atât grupul BELL ( Bulgaria și țările baltice), cât și colegele din regiune cu curs de schimb flotant, Polonia, Ungaria și Cehia sau care au intrat în Zona Euro ( Slovacia).

De reținut, între 2004 și 2014, productivitatea muncii pe ora lucrată a crescut în toate statele membre, cu excepția Greciei și Italiei iar cele mai mari creșteri le-au marcat grupul BELL și Slovacia, dintre care doar Bulgaria se mai află în prezent în afara Zonei Euro, care, deși are moneda indexată la nivelul fostei mărci germane, este penalizată de nivelul mult prea redus al PIB/locuitor.

Avem, astfel, atât explicația situației dificile în care se găsește Grecia ( împreună cu tot flancul sudic al Uniunii), cât și sugestia unei necesități a creșterii în continuare a productivității muncii pentru România, singura soluție pentru a prinde trenul adoptării euro în 2019.

În treacăt fie spus, există probleme la nivel de îmbunătățire a productivității muncii chiar și acolo unde nu te-ai aștepta (de exemplu Finlanda) și nici alte țări din flancul nordic nu excelează în materie.

tabel 1

tabel 2

Codași la partea din PIB

Paradoxal, același raport Eurostat arată că România a înregistrat, de departe, cea mai redusă pondere a compensării salariaților în PIB, de doar 31,3% sau 65% din media europeană. Edificator este faptul că pe locul al doilea al acestui nedorit top se situează Grecia, cu 33,4%, în timp ce șapte state membre UE au ponderi de peste 50%, nivelul maxum fiind atins în Danemarca (53,1%).

Trebuie menționat, însă, că statistica ia în calcul salarizarea ”oficială”, ea nu ține cont de munca la negru și la gri.

Pentru referință, vă prezentăm și situația din alte câteva state, calculată pe baza celor mai recente date furnizate de Eurostat, în ceea ce privește partea care revine muncii din rezultatele concretizate în PIB.

(Citiți și: ”Drumul spre euro / Productivitatea muncii pe ora lucrată – de șase ori mai mică decât media UE. Eficiența activităților și politicile economice ”)

Dincolo de explicațiile cu tentă mai mult mai puțin ideologică privind exploatarea altora, este de semnalat importanța componentei sociale de sorginte latină. Pe cât ieșim noi în relief în grupul nostru, pe atât se ”evidențiază” și verii noștri italieni în grupul lor de state.

tabel 3Se poate observa cât de departe suntem de ”convergența nominală” la nivelul distribuției rezultatelor activității economice, nu doar în raport cu marile economii occidentale dezvoltate dar chiar și față de colegele din regiune. Până și vecina noastră ceva mai săracă de la sud de Dunăre trece pragul de 40%, prag sub care se mai află, oricum la mare distanță de noi, doar campioana europeană a traversării crizei, Polonia.

Analiza distribuției rezultatelor economice obținute în cadrul UE arată că partea cea mai importantă a revenit compensării salariaților, care a reprezentat 47,9% din PIB în anul 2014. Partea excedentului brut de operare și veniturilor mixte ( ”a capitalului”) a reprezentat 40,2% iar taxele pe producție și import minus subvențiile ( pe scurt, impozitele nete) au reprezentat 11,9%.

La noi, se conturează (pe baza datelor preliminare) pentru 2014 o distribuție de 31,3% pentru muncă și 11,3% partea impozitelor nete, care ar lăsa 55,4% pentru capital. Mai mult, evoluția compensării salariaților este în scădere de la 31,5% în 2013.

Este o situație care ar trebui să ne dea de gândit, fie și numai din perspectiva salariaților cu cea mai mare creștere de productivitate și cu cea mai redusă participare la beneficiile activității depuse, la nivelul UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.6.2015

12 comentarii

  1. casandra
    14.6.2015, 8:18 pm

    Domnule Pană, acesta este un text care îmi merge la suflet. Și acesta este adevărul: salariații romîni asigură cea mai mare creștere de productivitate din UE și sunt tratați în modul cel mai nedemn când vine vorba de salariul lor.
    Este o veche meteahnă în România, despre care tot comentez în ultimii ani, și nu m-aș fi așteptat să văd pe Contributors un text de această natură. Merci.

    • Cristian Grosu
      15.6.2015, 6:45 am

      Bună dimineața – 3 observatii:

      1- e statistică: da, evoluția salariilor e in urma evoluției productivității – dar vorbim de salariile oficiale. de aceea am si scris că e vorba de statistică.
      pe de altă parte, avem omproductivitate de 5-6 ori mai mică decât în eurozonă (e o altă și foarte amplă discuție de ce – pentru că există o capcană a tehnologiei medii – si de aici pornesc multe lucruri). lucruruile nu sunt atât de simple precum o arată cifrele – abordăm a doua sau a treia oară acesastă problemă dar încă ne învârtim în jurul ei – deocamdataă salariul mic e o sursă de competitivitate pe care nu vom mai putea conta multă vreme , pentru că e un lucru gresit.

      faptul că e o situație statistică mai poate arăta bun lucru: pe de o parte, nu conține plata la negru a muncii – situația e bizară și atipică pentru că fenomenele se întrepătrund cu altele : pe de altă parte, cu femonele din zona de ”statisticizare” a capitalului : a capitalului care, la rândul său, scapă de evaluare (si de impozitare si de evaluarea aportului la PIB – pentru că suntem o țară decapitalizată în ultimii 20 de ani – cu zeci de miliarde scoși afară – atunci am putea vedea si impozitarea netă a capitalului – pentră și asta e o mare problemă.

      2- o bună parte din creșterea de productivitate se duce în susținerea cursului și în păstrarea unor echilibre. cei care ar trebui să aibă percepția tabloului general nu o au, iar uneori de un joc cu focul. acum, de exemplu, avem cifre extraordinar de frumoase – însă dedesubt coace un pericol.

      Tot aici: uitati-vă la cât de mare este la pib aportul impozitele nete pe muncă – exact ca la în statele din eurozonă – cu deosebirea că acestea, din colo de pib, acolo produc dezvoltare, în timp ce in romania aceste impozite compensează lipsa de impozitare reală a companiile de stat (15-18% din cifra totală de afaceri din economie – ce să mai spunem de capital), ba chiar nu doar compenesează, ci și asigură spuravietuirea acestora pentru a le lăsa la dispoziția politicului.

      3- poate pe contributors nu ati fi putut vedea un atare text, dar pe cursdguvernare.ro da : asa cum e posibil să citim aceste cifre și intr-o altă cheie la un moment dat si să încercăm să ne dăm seama ce inseamnă de fapt – si la modul general și la cel conjunctural.

      Pe scurt: cifrele acestor statistici sunt îngrijorătoare, dar ele nu sunt cauze ci, mai degrabă efectele unor fenomene foarte atipice si perverse – care fac ca solutiile pentru economia românescă – si aici intră și salarizarea – să inceteze să mai fie punctuale, ci se cer deja a fi generale : o reformă a sistemului de pensii, ca exemplu la întâmplare, ar avea un efect la fel de benefic si pentru eficienta companiilor de stat, și pentru investiții și atragerea de capital, și pe impozitarea capitalului și pe … . si luate fiecare în parte din cele enumerate mai sus se potrivesc pentru ridicarea celorlalte din listă.

      • casandra
        15.6.2015, 6:40 pm

        Domnule Grosu, vă mulțumesc pentru comentariul consistent. Azi am avut o zi ușor nebună și abia acum am avut timp să verific reacțiile la comentariul meu. Da, aveți dreptate, cifrele prezentate reprezintă efecte. S-ar putea ca interpretările noastre să difere, dar întotdeauna punctul dumneavoastră de vedere m-a ajutat să contemplu și alt fel realitatea.

      • pehash
        22.6.2015, 9:07 am

        Daca vrei sa-ti cumperi un calculator, o masina sau un utilaj platesti aproximativ acelasi pret in Romania ca in Germania sau Marea Britanie, desi salariile sunt foarte diferite. Rezulta o distributie mai mare pe partea de capital…

    • bogdan
      15.6.2015, 10:54 am

      Casandra, cresterea noastra e mare fata de nivelul de la care am plecat. Noi amscescut de la 18% la 21% fata de media UE (cifrele nu-s foarte exacte, dar undeva pe acolo suntem). Deci cresterea e mare fata de noi insine, atit.

      • casandra
        15.6.2015, 6:41 pm

        Nici nu credeam altfel. Mă aștept la o creștere a ponderii remunerării muncii în PIB tot în raport ”cu noi”. Doar naivii se așteaptă la salarii ”ca în Germania”.

        • bogdan
          16.6.2015, 11:20 am

          Pentru a creste ponderea remunerarii ca procent din PIB ar trebui sa se modifice tipul de munca prestata. Adica ar trebui ca lucratorul roman sa presteze munci mai cu valoare adaugata. Altfel… e greu. Avem cel mai mic procent din UE de absolventi de studii superioare asta pe linga faptul ca 50% sunt produsul fabricilor de diplome. Prestind doar munca bruta e practic imposibil sa cresti procentul din PIB alocat salarizarii.

          • casandra
            16.6.2015, 12:51 pm

            Tipul de activitate economică şi complexitatea acestuia (pentru a produce VAB mare) nu este o decizie a salariaţilor. Mă tem că dacă remunerarea capitalului investit în activităţi cu VAB mică este îndestulătoare, atunci lipseşte sitmulul pentru patron în a investi în alt tip de activităţi şi a risca poate mai mult date fiind condiţiile de piaţă.

  2. iooo
    15.6.2015, 1:21 am

    partea salariatilor din pib nu poate creste decat prin cresterea competitiei reale in majoritatea domeniilor de activitate iar aici statul prin impozite uriase pe salarii si tva urias plus celebra birocratie si spaga impiedica acest lucru, iar ponoasele cum e si normal le trag salariatii.

    • yagshemash
      15.6.2015, 12:12 pm

      Complet fals. Mantra libertarian-fundamentalista a “ineficientei statului” se dovedeste a fi nefondata cand ne gandim doar la cat de eficient a fost statul socialist in a intretine un sistem eficient de gulaguri pentru naparci ca tine.

  3. dan L
    15.6.2015, 7:15 am

    abureli bolsevice de la institutul de statistica care este format de birocrati puturosi care habar nu au de realitate, este dezastru

    • bogdan
      16.6.2015, 11:23 am

      Pai to’ar’shu, daca si eurostat e necredibil… atunci pe cine sa mai credem? Stiu ca exista marota ca toate statisticile mint, dar tot trebuie sa ne ghidam dupa ceva statistic ca sa vedem dincotro bate vintul si sa nu ne usuram fix spre directia aia. Iar daca si eurostatul e bolsevic deja ramanem fara optiuni…

Lăsați un comentariu


Europa

Tesla a raportat primul său profit anual din istoria sa

Adrian N Ionescu

Tesla Inc a raportat profit pentru prima oară în existența sa de 17 ani: 721 milioane de dolari pe 2020, obținut din vânzări de 31,5… Mai mult

Europa

Frontex se retrage din Ungaria – Budapesta nu respectă o decizie a CJUE referitoare la imigranți

Iulian Soare

Frontex, Agenția Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, a anunțat că își suspendă toate operațiunile din Ungaria pe motiv că guvernul maghiar… Mai mult

Stiri

Managerii estimează scăderea activităţii din construcţii, comerţ şi servicii, dar și o creștere a prețurilor

Vladimir Ionescu

Managerii estimează pentru perioada ianuarie-martie stabilitate în industria prelucrătoare, atât din punct de vedere al activităţii, cât şi al numărului de salariaţi, în paralel cu… Mai mult

Europa

CPI 2020: Corupția persistentă slăbește sistemul de sănătate și contribuie la regresul democrației, pe fondul pandemiei de Covid

Iulian Soare

Corupția subminează răspunsul echitabil la criza Covid-19 și alte crize, avertizează Transparency International, în raportul privind Indicele de Percepție a Corupției (CPI) 202. Analiza arată… Mai mult

Stiri

Criza COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar în Europa Centrală și de Est. România, printre țările din regiune cu cele mai multe tranzacții în domeniu – studiu Deloitte

Razvan Diaconu

Criza generată de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar din Europa Centrală și de Est (ECE) în următorii ani, în condițiile în care băncile mici… Mai mult

Europa

Primele emisiuni de obligațiuni ale Comisiei Europene din 2021: 14 mld. euro pentru programul SURE

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a atras 14 miliarde de euro, prin două emisiuni de obligațiuni, primele din 2021, pentru finanțarea programului SURE, destinat protecției locurilor de muncă… Mai mult

Stiri

Românii au plasat net 311 mil. lei în fondurile mutuale cu expunere pe acțiuni în 2020. Retragerile nete totale au depășit 3 miliarde

Adrian N Ionescu

Subscrierile în cele 83 de fonduri mutuale românești au fost mai mici cu peste 3,1 miliarde de lei decât retragerile, în anul 2020, potrivit datelor… Mai mult