Compania germană RWE a început marţi livrările de gaze naturale către Ucraina, informează EurActiv.
Este un prim rezultat al reuniunilor miniştrilor de externe ai Uniunii Europene şi a responsabililor europeni pentru Energie pe tema situaţiei din Ucraina, derulate la începutul acestei săptămâni, în încercarea de a ajuta Kiev-ul să scape de dependenţa energetică faţă de Rusia.
Uniunea Europeană, scrie miercuri EurActiv, se află în faţa unor provocări substanţiale:
- depăşirea provocărilor logistice ridicate de inversarea fluxului de gaze naturale
- evitarea rezilierii contractelor existente între Ucraina şi Rusia
- evitarea posibilelor dispute între statele europene care ajută Ucraina cu gaz şi companiile ruseşti care vând gaz în Europa
- asigurarea resurselor financiare pentru ca Ucraina să plătească facturile restante către Gazprom.
Europa caută soluţii pentru Ucraina, dar şi pentru uz intern
Rusia, care furnizează, global, 30% din necesarul de gaz al Europei, a ameninţat Ucraina, la sfârşitul săptămânii trecute, cu sistarea livrărilor de combustibili din cauta datoriilor acumulate. Măsura, a avertizat Vladimir Putin, ar putea să provoace perturbări în alimentarea statelor occidentale, aşa cum s-a mai întâmplat în 2007 şi 2009.
Furnizarea de gaze naturale în Ucraina este una dintre măsurile care ar asigura acestui stat o relativă independenţă economică faţă de Rusia, însă Gazprom a avertizat deja Berlinul că nu este de acord cu această schemă de ajutor, care „încalcă contractele în derulare între companii ruse şi germane”.
În replică, RWE a anunţat marţi că gazele furnizate către Kiev provin „din surse multiple” şi că Ucrainei i se vor furniza 10 miliarde de mc de gaze. Iniţiativa germană, scrie EurActiv, va fi susţinută de Polonia (operatorul GazSystem a anunţat o ofertă de 1,5 miliarde mc), Ungaria (care, probabil, va asigura 3,5 miliarde mc) şi România (care a anunţat o disponibilitate potenţială de 1,8 miliarde mc.)
Ajutorul european în domeniu ar însemna un colac de salvare pentru Ucraina, care ar putea astfel să reducă importurile de gaze ruseşti cu o treime, în condiţiile în care Gazprom aproape a dublat preţul la gazul furnizat Ucrainei.
Problema este că acest stat are un consum anual de 55 miliarde de mc şi doar RWE a depăşit stadiul declaraţiilor de intenţie. Mai mult, Ucraina şi Slovacia (statul cel mai potrivit să asigure inversarea fluxului de gaze care tranzitează către Europa) nu au ajuns, marţi, la o înţelegere rapidă pe acest subiect.
Ministrul slovac al Economiei, Tomas Malatinsky, a spus miercuri: “Părţile au convenit să semneze un memorandum de înţelegere la sfârşitul lunii aprilie, memorandum care redeschide discuţiile privin repunerea în funcţiune a unei conducte, acum dezafectate, care poate să preia gaze din reţeaua Est-Vest care tranzitează Slovacia şi să le redirecţioneze către Ucraina”. Repusă în funcţiune, această conductă ar putea asigura imediat Ucrainei 3 miliarde mc, cu potenţial de 9 miliarde mc care să fie atins în primăvara anului 2015.
“Acest memorandum, care acum se pregăteşte, ar reprezenta un pas foarte important. Cu sinceritate, affirm că în circumstanţele actuale- care sunt extreme de grave- avem nevoie de mult mai mult”, a declarat presei Yuri Prodan, ministrul ucrainean al Energiei.
Viitor incert pentru South Stream
În timp ce aşa-numita “reverse flows” (inversarea fluxului de gaze) ar atenua efectele imediate ale unei potenţiale sistări a gazelor naturale, măsura nu ar ajuta suficient pe timp de iarnă.
Există state europene, Bulgaria de exemplu, chiar mai dependente decât Ucraina de gazul importat din Rusia. Pentru a contracara posibile consecinţe negative, ministrul Energiei din Bulgaria a deschis discuţii cu oficiali din Ajerbaijan, pentru importul de gaze în situaţia în care Rusia ar opri livrările către Ucraina.
“Monitorizăm cu atenţie evoluţia situaţiei din Est şi am discutat anumite măsuri pe termen scurt, care să garanteze aprovizionarea cu gaze naturale”, a afirmat marţi Dragomir Stoynev, după o întrevedere cu omologul azer Natik Aliyev.
Natik Aliyev a afirmat că oferta făcută Bulgariei constă în livrări de gaze lichefiate către porturi greceşti, de unde să fie transferate către Sofia. Măsura necesită însă investiţii immediate, deoarece nici Adzerbaijan nici Grecian nu au în acest moment terminale funcţionale care să asigure acest gen de livrări.
În paralel, Rusia însistă pentru finalizarea South Stream, magistrală care ar scoate Ucraina de pe harta tranzitului de gaze naturale.şi ar putea creşte potenţialul rus de export, în special către sudul Europei.
Măsurile “de siguranţă” pe care Rusia le ia în domeniu includ şi investiţiile anterioare, de miliarde de dolari, în Nord Stream, rută alternativă către Germania.
South Stream este destinată furnizării de gaze naturale spre Bulgaria şi mai departe spre Europa şi ar putea fi finalizată, speră Rusia, în următorii 6 ani. Partenerul Gazprom în acest proiect este compania italiană Eni, a cărei poziţie este deocamdată “rezervată” în ceea ce priveşte viitorul South Stream din cauza evoluţiilor din Ucraina. UE a amânat aprobarea acestui proiect.
În ciuda crizei în desfăşurare, consorţiul care derulează proiectul South Stream a anunţat că va demara lucrările la conductă în această toamnă.
