Rusia pregătește șapte companii mari de stat, printre care Aeroflot, Alrosa (compania de minerit diamant, care ocupe poziția de lider ȋn lume după volum) și Rosneft, pentru posibile privatizări, în contextul în care Kremlinul analizează măsuri drastice de completare a veniturilor bugetare ca urmare a prăbușirii prețului petrolului, notează Financial Times.
Decizia de a analiza privatizarea giganților ruși de stat vine ca urmare a recentei scăderi a cotațiilor internaționale a țițeiului care va arunca economia Rusiei în cel de-al doilea an de recesiune și care pune sub semnul întrebării sustenabilitatea finanțelor publice. Din prognozele Băncii Mondiale reiese că Federația Rusă a încheiat 2015 cu o contracție economică de 3,8% din PIB, iar anul acesta economia ar urma să mai scadă cu 0,7% din PIB.
Rusia a vândut constant mici companii de stat, însă progresele privatizărilor au încetinit odată cu revenirea la putere a lui Vladimir Putin, în 2012. Amintirea valului de privatizări prin care politicienii liberali au încercat să forțeze o tranziție de la economia sovietică în anii 1990 nu este una plăcută deoarece vânzarea companiilor de stat a dus la îmbogățirea unui număr mic de persoane, cele care aveau să formeze clasa oligarhă a Rusiei.
Șefii Alrosa, Rosneft, Bashneft, Russian Railways, banca de stat VTB, Aeroloft și a celui mai mare constructor de vase din Rusia Sovcomflot au fost chemați luni la o întâlnire cu președintele Vladimir Putin. La întâlnirea la care au participat și economiștii din Finanțe s-au discutat planurile de privatizare pentru acest an.
”Înainte, privatizările erau susținute de intenția de a ajusta structura economiei și de a o face mai eficientă. Acum, problema strângerii de venituri pe măsură ce vedem scăderi ale prețului țițeiului a devenit principalul motiv care a readus privatizările pe agenda publică”, a comentat Oleg Kouzmin, economist la Renaissance Capital.
Cotația Brent a scăzut cu 4% luni, la 34,5 dolari pe baril. Cabinetul condus de premierul Dmitri Medvedev are în vedere rectificarea bugetului pe anul în curs, construit pe un deficit de 3% și pe o estimare a cotației de circa 50 de dolari pe baril.
Mai mult de jumătate din veniturile bugetare ale Rusiei proveneau, până în 2014, din țiței și gaze. Anul trecut, prăbușirea cotațiilor internaționale a dus procentul obținut din aceste tipuri de venituri la 43%. Acesta ar putea ajunge la 35% în acest an, dacă prețul mediu al petrolului se va menține la nivelul de 30 de dolari pe baril, reiese din calculele Sberbank CIB.
Oleg Kouzmin este de părere că Rusia va avea nevoie de venituri bugetare suplimentare de circa 5,8-11,7 milioane de euro pentru a se înscrie în ținta de deficit de 3% din PIB.
Cea mai mare sursă de fonduri pentru buget ar fi privatizarea unor giganți de stat, soluție criticată de cei care își amintesc de suspiciunile de corupție în care au fost învăluite anterioarele vânzări de active.
