La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Rusia declanșează bombardamentele în Siria: până la ISIS, începe cu opozanţii regimului Assad. Efecte în Orientul Mijlociu

de Victor Bratu 30.9.2015

NAJN8JTZ6qoslsy90YipBudEo1_500

Avion de luptă Suhoi

Rusia a efectuat miercuri primele bombardamente în Siria, la mai puţin de 5 ore de la momentul în care Parlamentul rus a autorizat operaţiunile aeriene în Orientul Mijlociu.

Potrivit BBC, care citează oficiali americani, avioanele ruseşti, înainte de-a bomarda țintele ISIS, au atacat poziţii ale opozanţilor regimului Assad.

Primele acţiuni de forţă ale Rusiei pe teritoriul sirian vor tensiona suplimentar relaţiile cu coaliţia condusă de SUA şi complică evident situaţia din Orientul Mijlociu în condiţiile în care ţinta primelor bombardamente ruseşti au constituit-o grupările rebele sunite, susţinute de Turcia.

(Citiţi şi: “Analiză / Siria – războiul lumilor”)

Unde a lovit aviaţia rusă

Sursele BBC afirmă că bombardamentele au vizat o zonă în apropierea oraşului Homs, iar Statele Unite au fost informate despre atacurile aeriene înainte ca acestea să se desfăşoare.

daily mailHoms, a doua localitate ca mărime din Siria, se află situat aproximativ la jumătatea distanţei dintre capitala Damasc şi Latakia, localitatea în apropierea căreia forţele ruse şi-au stabilit o bază aeriană militară.
În zonă se mai află şi Tartus, baza navală controlată de Rusia de 50 de ani și principala miză militară a Rusiei la Mediterana.

(Citiți și: ”Valentin Naumescu / Rusia mută strategic în Siria. America inertă, Europa în degringoladă. Se coace Pactul Occidentului cu Rusia?”)

Zona în care au fost efectuate bombardamentele ruseşti nu se numără printre cele ocupate de Statul Islamic, existând însă în relativă apropiere teritorii locuite de simpatizanţi ISIS. Loviturile aviaţiei ruse au vizat amplasamente ale rebelilor suniţi, sprijiniţi de Turcia, care luptă și împotriva regimului Assad, dar şi împotriva ISIS.

Acţiunea militară de miercuri a fost pregătită încă de vineri, săptămâna trecută, când 28 de avioane de luptă Suhoi au ajuns în Siria având transponderele oprite pentru a nu fi detectate de radare. Potrivit unui oficial militar american, avioanele de luptă au fost reperate cu ajutorul sateliţilor.

În drumul lor spre Siria, avioanele ruseşti au făcut o escală în Iran, fiind în permanență urmărite de avioane israeliene.

Avioanele Suhoi au fost întâmpinate și escortate de flota siriana, până la aerodromul din Latakia.

Oficial, prin acţiunea de miercuri, Rusia a răspuns unei solicitări de ajutor militar formulate de preşedintele sirian Bashar al-Assad.

(Citiţi şi “Rusia cere SUA să părăsească spaţiul aerian sirian. Parlamentul rus a aprobat desfăşurarea de operaţiuni aeriene în Siria”)

Un reprezentant al Departamentului Apărării a declarat BBC: “Un oficial rus din Bagdad a informat în această dimineaţă personalul ambasadei SUA din Iraq că avioanele militare ruseşti vor demara astăzi (miercuri- n. red.) operaţiunile aeriene împotriva ISIS pe teritoriul Siriei. Oficialul rus a mai solicitat ca aviaţia americană să evite spaţiul aerian sirian pe durata misiunilor ruse.”

Oficialul american, care a mai precizat că misiunile coaliţiei conduse de Statele Unite împotriva ISIS vor continua în Siria şi Iraq, a formulat, potrivit BBC, critici la adresa acţiunilor dictate de Kremlin.

“Dacă în mod normal, am saluta alăturarea Rusiei la acţiunile comune împotriva ISIS, acţiunile de astăzi nu pot fi considerate ca eforturi constructive, însă acestea nu vor schimba planurile coaliţiei. Singurul element de reţinut este acela că trebuie să demarăm urgent discuţii pentru evitarea unor accidente”, afirmă sursele BBC.

În ce zone acţionează aviaţia americană

Potrivit anunţurilor periodice făcute de oficialii americani, loviturile coaliţiei sunt şi au fost îndreptate exclusiv către zonele ocupate de Statul Islamic.

Atacurile coaliţiei se desfăşoară atât pe teritoriul sirian dar şi în Iraq, până la data de 10 martie 2015 fiind confirmate 1.431 acţiuni pe teritoriul iraqian, alte 1.093 acţiuni fiind derulate pe teritoriu sirian.

Principalele zone vizate de atacurile coaliţiei sunt Kobane, în Siria, la graniţa cu Turcia, şi Mossul, în Iraq.

bbcDin graficul realizat de BBC se remarcă faptul că ISIS a acaparat în ultimii 2 ani teritorii atât de vaste încât nimeni nu poate garanta că simple lovituri aeriene pot înlocui confruntările pe teren, caracteristice unui război „clasic”.

Diferenţa dintre declaraţiile şi acţiunile lui Vladimir Putin

Preşedintele Vladimir Putin a insistat în discursul rostit luni în faţa Adunării Generale a ONU pe ideea potrivit căreia comunitatea internaţională trebuie să formeze o coaliţie care să lupte împotriva Statului Islamic şi a militanţilor săi.

(Citiţi şi: “Barack Obama și Vladimir Putin, schimb dur de replici, de la prezidiul ONU, pe subiectele Siria și Ucraina”)

Poziţia preşedintelui Rusiei a fost prefaţată de ministrul de Externe Sergei Lavrov, care pe 17 septembrien a propus Departamentului de Stat demararea unor convorbiri militare legate de situaţia din Siria.

La momentul respectiv, Secretarul de Stat american John Kerry nu a oferit detalii ale propunerii, dar a sugerat că eventualele discuţii ar putea viza o posibilă înţelegere că avioanele SUA şi Rusiei care efectuează zboruri în Siria nu se vor angaja în confruntări directe, în condiţiile în care inamicul comun este Statul Islamic.

Reticenţa cu care Administraţia Obama a primit propunerea Rusiei a fost validată de rezultatul întrevederii private a preşedintelui Barack Obama cu preşedintele Vladimir Putin, desfăşurată luni, la New York. Potrivit USA Today, cei doi preşedinţi s-au contrazis în legătură cu soluţia care trebuie adoptată pentru oprirea războiului din Siria.

Potrivit publicaţiei americane, cei doi preşedinţi nu au reuşit să se înţeleagă în primul rând în legătură cu rolul pe care urmează să îl joace preşedintele Bashar al-Assad, pe care preşedintele Obama îl caracteriza în discursul rostit luni în faţa Adunării Genetrale ONU drept un “tiran”, în vreme ce preşedintele Putin îl descria drept “bastion împotriva militanţilor ISIS din Siria”.

(Citiţi şi: “Întâlnirea Obama – Putin: soarta regimului Assad blochează înţelegerea pentru Siria”)

Ce efecte produce implicarea Rusiei

Igor Sutyagin, un analist rus citat de The Guardian, explica sâmbătă, săptămâna trecută, că există o contradicție între politica declarată a Rusiei în zonă şi acţiunile din teren.

 “Avioanele și trupele sunt într-o zonă unde ISIS nu este prezentă. În felul acesta, trupele rusești îl sprijină pe Assad în lupta împotriva grupurilor precum Jabhat al-Nusra and Ahrar al-Sham, care se opun ISIS. Dacă trupele vor intra în luptă, ele vor susține, practic, ISIS”, a spus Igor Sutyagin.

Acţiunea de miercuri confirmă teoria lui Igor Sutyagin şi poate conduce Rusia pe un câmp de luptă foarte complicat. Din declaraţiile oficiale, implicarea Moscovei în conflictul din Siria este explicată prin temerile generate de extremismul islmist, dar primele lovituri au fost executate împotriva unor grupări susţinute de Turcia şi de Arabia Saudită, iar aceste acţiuni au potenţialul să genereze ostilitate la adresa Rusiei.

Implicarea militară a Rusiei în Siria poate stîrni îngrijorări suplimentare şi din motive tehnice: armatei ruse îi lipsesc atât  tehnologiile avansate de care beneficiază rachetele aer-sol utilizate de aviaţia americană, cât şi resursele de spionaj pe care se bazează SUA.

Această realitate poate genera situaţii delicate pentru Vladimir Putin.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.9.2015

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    30.9.2015, 8:50 pm

    Corectare . Transponderul (pornit su oprit) de pe un avion (oricare) nu impiedica nici un radar de pe planeta asta sa detecteze aparatul . E in baza principiului de functionare a radarului .
    Transponderul e un dispozitiv (militar sau civil) care permite indentificarea avionului in baza unor informatii (militare sau civile) transmise la sol in mod automat .
    Un radar modern indentifica :
    1- cota de zbor avionului
    2- traiectoria de deplasare si viteza de zbor .
    3- tipul avionului (pentru cele militare) confruntind in memoria electronica “urma” radar cu datele inmagazinate.

    Transponderul militar are rol principal de IFF (friend or foe) in o misiune de lupta . Adica indentificare “prieten” sau “inamic” de catre celelalte aparate aflate in zbor sau apararaea AA aflata la sol , mare .

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult