Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a contractat în 2018, împrumuturi totale echivalente cu peste 15,4 miliarde de euro, pentru a menține deficitul bugetar sub pragul de 3%.
De asemenea, a plătit dobânzi mai mari cu 27,8% în 2018 față de 2017 (+2,82 mld lei), potrivit raportului MFP privind execuția bugetară finale pentru anul trecut.
Mai exact, Guvernul a atras:
- de pe piața internă a fost atras un volum total de 47,8 miliarde de lei (10,27 mld. euro la cursul mediu pe 2018), din care marea majoritate de la bănci (42,9 mld. lei și 612 mil. euro)
- de pe piața externă 3,75 miliarde de euro și 1,20 miliarde de dolari.
Mari vânzări dintr-o rezervă valutară volatilă
Mai mult, MFP recunoaște că a vândut 533 de milioane de euro din rezerva valutară (buffer) pe care o are la dispoziție și ar mai fi rămas cu 5,3 miliarde de euro la sfârșitul anului, ceea ce ar fi acoperit 4 luni din necesarul brut de finanțare.
Cifrele devin însă volatile, atunci când sunt invocate de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, candidat secret la postul de guvernator al Băncii Naționale.
Eugen Teodorovici declara, nu mai târziu de 7 ianuarie 2019, că „avem un fond tampon în trezorerie (…) undeva la 40 de miliarde de lei (8,5 mld. euro, n.r.) , dacă nu mă înşel, adică ne asigură finanţare, nouă ca ţară, undeva la 5-6 luni de zile fără să fie nevoie să intrăm în piaţă să ne finanţăm”.
Și: oficialul nu a precizat, însă, cât din acestă sumă rerepzintă conturile curente ținute în trezorerie
Trei luni mai târziu, MFP lua de pe piețele externe 3 miliarde de euro dintr-un foc.
Marile cheltuieli: De 4 ori mai mari cu salariile decât cele de investiții
Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, în anul 2018, au crescut cu 23,7% (+16,53 mld. lei) față de anul precedent, iar ca procent în PIB cu un punct procentual, mai spune raportul MFP privind execuția bugetară pe 2018.
Mai exact, cheltuielile de personal de aproape 86,14 miliarde de lei au fost de aproape patru ori mai m ari decât cele de capital, de nici 23,6 miliarde de lei.
Dacă se adaugă și cheltuielile cu asistența social, de 101,36 (peste 31% din totalul chelutielilor), disproporția față de investițiile care vor adduce bunăstarea devine și mai mare.
Cifrele mici de sub masca procentelor de creștere
Astfel că raportarea unor proporții mari ale creșterii cheltuielilor cu investițiile ascunde cifre absolute mici.
De pildă, cheltuielile de cofinanțare a absorbției de fonduri europene au crescut cu 33%, dar numai cu 6,2 miliarde de lei în 2018.
„La bugetul de stat cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 au fost în sumă de 24,3 miliarde lei ceea ce reprezintă o creștere de 25% comparativ cu anul 2017”, spune raportul citat.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe, în anul 2018 au fost în sumă de 34,2 miliarde lei, respectiv 3,6% din PIB.
2 răspunsuri
In toata lumea ( state sau corporatii ) datoriile sunt rostogolite. Asa ca nu e nicio noutate . Cat timp ponderea datoriei publice scade raportat la PIB consider ca lucrurile sunt Ok. Altele sunt problemele economiei nationale . In primul rand evaziunea fiscala. Cine face evaziune ? In niciun caz contribuabilul de rand ! Dupa parerea mea firmele , corporatiile etc. sunt principalii evazionisti. Adica , cei care tipa ca reglementarile in domeniu le afecteaza afacerile . Cand tragi linie vezi ca profitul creste si chiar foarte mult. ( vezi sistemul bancar ). In rest , numai de bine.
Cand rostogolesti de la 4% dobanda la 1.75% este in regula, dar cand rostogolesti de la 2.5% la 4.76% nu faci decat sa-ti bagi copii in rahat pana-n gat. Pe ai tai, caci copiii lor sunt deja de la Viena incolo!