Propunerea de regulament privind noile tehnologii genomice (NGT) de optimizare a plantelor nu a trecut, luni, de votul în Consiliul de miniștri AgriFish. România, alături de Croația, Polonia, Ungaria, Slovacia, Austria și Slovenia, au votat împotriva proiectului în forma sa actuală, iar Bulgaria și Germania s-au abținut, astfel încât problema NGT-urilor va continua să scindeze statele UE.
Spre deosebire de Organismele Modificate Genetic (OMG), în cazul cărora se introduc în genomul unui organism secvențe genetice extrase de la alte specii, NGT se realizează prin editarea genetică în cadrul aceleiași specii, pentru a obține o productivitate mai mare și o rezistență ridicată la factorii climatici ce afectează culturile.
NGT este o soluție de compromis prin care Uniunea Europeană, care interzice OMG, încearcă să țină pasul cu marii competitori agricoli (SUA și America de Sud), care permit cultivarea OMG.
Poziția României
România susține introducerea NGT1, dar insistă pentru respectarea unor condiții esențiale, în primul pentru separarea completă a culturilor și produselor convenționale și ecologice de NGT1, cu asigurarea unei etichetări explicite:
- Separarea completă a culturilor și produselor convenționale și ecologice de NGT1;
- Trasabilitatea și etichetarea acestora până la capătul lanțului alimentar;
- Analizele de risc ale fiecărei plante NGT în raport cu sănătatea umană, animală și de mediu, garantarea sănătății fiind pe primul loc;
- Asigurarea acceptării echivalării NGT1 de către statele terțe vechi partenere de export ale țării noastre, Turcia, Orientul Mijlociu, Nordul Africii” a spus Florin Barbu în cadrul Consiliului AgriFish din zilele trecute.
Aceasta a fost poziția prezentată luni, la Consiliul AgriFish, de ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu. „Am spus, ca de fiecare dată, că voi proteja interesele fermierilor și procesatorilor români și sănătatea populației!”, a scris Florin Barbu pe pagina sa de socializare, după votul de luni.
Ministrul Agriculturii, în conflict cu PNL
În interiorul țării, cele mai dure atacuri la adresa ministrului Agriculturii au venit din partea colegilor de guvernare, parlamentarii PNL din Comisiile pentru agricultură, care îl acuză pe Florin Barbu că ignoră argumentele științifice și face jocurile unor interese mărunte:
„Transmiterea poziției de țară cu rezerve dovedesc o inconsecvență și faptul că se joacă o carte a intereselor mărunte ce va putea avea drept consecință stagnarea competitivității agriculturii europene și, implicit românești, față de restul statelor lumii”, au scrisrespectivii liberali într-un comunicat transmis la finalul săptămânii trecute.
Toate deciziile în această chestiune, mai spun liberalii din comisiile perlamentare pentru agricultură, ”au fost făcute fără consultarea tuturor părților implicate în acest proces și, mai ales, cu ignorarea tuturor argumentelor științifice, legislative și comerciale ale forurilor de decizie europene. Rezervele exprimate în pozițiile oficiale ale statului român nu au un fundament real, nu sunt justificate din punct de vedere economic și nu sunt validate științific. Mai mult decât atât, cercetările efectuate de European Food Safety Authority confirmă că nu există nici un risc pentru sănătatea umană sau a animalelor”.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare vs. Forumul APPR
Disputa internă, ce se manifestă în interiorul coaliției de guvernare, este susținută de asociații patronale care s-au grupat în spatele actorilor politici.
Ministrul Barbu este sprijinit de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (formată din UNCSV, LAPAR, ProAgro și Forța Fermierilor ), membru COPA-COGECA, care acuză la rândul ei că tabăra adversă este influențată de interese a publicat un comunicat prin care și ea denunță interese private.
AAC a transmis într-un comunicat că ”regretă modul în care unele grupuri de interese au ales să facă campanie pe acest subiect” și subliniază că ”apreciază pozitiv modul în care, până acum, România, prin ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a reprezentat interesele fermierilor în Consiliul AGRIFISH, în dosarul NGT”.
Alianța declară că nu contestă importanța științifică a NTG, dar că ”discuția, în acest moment, este legată de chestiuni juridice și comerciale. AAC consideră că este nevoie, în continuare, de consultări suplimentare pentru a lămuri, complet, toate semnele de întrebare legate de actuala propunere de regulament a Comisiei Europene, în ultima formulă de text. Suntem pentru știință, dar nu în condiții discutabile din punct de vedere legal. Nu dorim ca fermierii români să devină, în următorii ani, victimele unor dispute comerciale sau juridice care să le afecteze activitatea”.
Pe o poziție total opusă se situează Forumul APPR, asociația producătorilor de Porumb din România, ca a lansat duminică un apel public adresat ministrului Agriculturii prin care cere ”cu fermitate ca această propunere de regulament (și mai exact, varianta de compromis propusă de Președinția Spaniolă) să meargă mai departe, urmând ca să fie îmbunătățită în dezbaterile ce vor urma în Parlamentul European”.
Argumentele Forumului APPR: „Deoarece reproduc procese din natură, pentru NGT1 nu există metodă științifică de a determina, prin testare, că sunt produsul unor metode genomice. Așadar, dacă UE va lăsa aceste produse sub legislația OMG, va exista riscul să le facă inaccesibile propriilor fermieri și consumatori, dar le va importa fără ca măcar să știe din țări precum SUA, Brazilia, Argentina. (…) Credem că doar așa am putea avea acces la soiuri mai bine adaptate, ceea ce ar avea un puternic impact pozitiv asupra capacității de a produce și de a-și menține afacerile a producătorilor agricoli europeni. Dacă nu vom înțelege aceste lucruri, vom deveni necompetitivi din perspectiva costurilor de producție și vom pierde în scurt timp și bătălia pe piața internațională, în destinațiile în care România exportă produse agricole. O astfel de abordare nu ajută deloc pe termen mediu și lung fermierii români.”
Diviziunile la nivelul UE
La Bruxelles sunt deja depuse 90 de cereri de autorizare pentru culturi NGT, dintre care o treime se află într-un stadiu avansat de cercetare, cu doar câteva teste de teren până acum (porumb în Belgia, cartofi în Suedia etc.).
Pentru a fi accelerată comercializarea, simplificarea regulilor este cerută în special de COPA-COGECA, de unele țări UE și de deputații conservatori ai Partidului Popular European (PPE).
Comitetul Organizațiilor Profesionale din Agricultură (COPA) și Comitetul General al Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană (COGECA), desemnate cu acronimul asociativ COPA-COGECA, constituie una dintre cele mai mari şi mai active organizaţii în reprezentarea intereselor membrilor ei la Bruxelles.
Reglementarea a fost susținută de mai mulți oficiali europeni, inclusiv de comisarul pentru Sănătate, Stella Kyriakides, care declara în aprilie că NGT sunt ”calea de urmat” pentru a avea o agricultură durabilă.
Ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, susține că „acest lucru ar face posibil să mergem mai departe, pe ambele picioare: atât pentru a menține o traiectorie de reducere a produselor fitosanitare, cât și pentru a oferi (fermierilor-n.red.) instrumente alternative” pentru a „continua să producă materii prime agricole” la nivel competitiv.
Compromisul spaniol
Reforma propusă de Spania ar crea două noi categorii de culturi modificate genetic, prima fiind considerată echivalentă cu ameliorarea convențională, iar a doua supusă unei reglementări mai ușoare decât se aplică în prezent culturilor modificate genetic de primă generație, a căror cultivare comercială este restricționată în majoritatea țărilor UE.
O sursă diplomatică ce a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat pentru Euronews că era evident încă de la întâlnirea de săptămâna trecută a reprezentanților permanenți ai UE că acest compromis spaniol nu va fi acceptat de majoritatea guvernelor. Spania, singura țară UE cu un nivel semnificativ de cultivare a culturilor modificate genetic, a insistat totuși să o pună pe ordinea de zi de la Consiliul AgriFish din 10 – 11 decembrie.
Înaintea votului au existat mai multe smenale privind poziția guvernelor UE:
- Franța a salutat sprijinul Spaniei (care deține președinția rotativă) pentru excluderea tuturor culturilor modificate genetic din agricultura organică și a plantelor dezvoltate pentru rezistența la erbicide din categoria 1, spunând că propunerea este „foarte aproape” de a fi acceptabilă.
- Germania a indicat că se va abține la votul informal c a urmat dezbaterii, ministrul agriculturii Cem Özdemir vorbind despre necesitatea unui „consens social larg” și despre dreptul consumatorilor de a ști dacă un produs alimentar este produsul oricărei forme de manipulare genetică.
- Alții, inclusiv Polonia și vecinii din estul UE și-au semnalat opoziția față de legislația în forma ei actuală.
Astrid Österreicher, consilier politic la ONG-ul german TestBiotech, consideră un fapt pozitiv respingerea de compromis din Consiliu. „Credem că este bine că nu a fost convenită nicio abordare comună, având în vedere că acest compromis nu prevede evaluarea riscurilor pentru toate NGT-urile și, prin urmare, nu ține cont de principiul precauției”, a declarat ea pentru Euronews.
Pentru a ajunge la o formă de compromis acceptată mai este mult de lucru, au declarat surse diplomatice. Un oficial al Consiliului a declarat că Spania ar putea face o ultimă încercare de a ajunge la un compromis la nivel diplomatic înainte de a preda președinția Belgiei, la sfârșitul lunii.
****
