Analiză

Deficitul comercial se adâncește spre valorile din timpul crizei: creştere cu o treime faţă de anul trecut

Deficitul comercial la nivelul lunii martie 2019 a fost de 1.232,1 milioane euro, cu circa 16% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent.… Mai mult

14.05.2019

La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Cronicile

România va plăti anul acesta 11,5 miliarde de lei dobânzi şi comisioane la datoria publică guvernamentală

de Marin Pana , 5.3.2019

România va plăti în 2019 peste 11,5 miliarde de lei doar pentru dobânzi şi comisioane la datoria externă, potrivit proiecţiei serviciului datoriei publice guvernamentale efectuată de Ministerul Finanţelor.

Situaţia era valabilă înaintea ultimei luni din 2018 însă, între timp, obligaţiile se puteau majora în baza altor sume împrumutate.

Raportat la valoarea de 1.022,5 miliarde lei a PIB estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză pentru anul în curs, asta înseamnă că vom plăti cel puţin 1,13% din PIB ca urmare a unei datorii acumulate de statul român cifrate undeva în jur de 35% din PIB. Altfel spus, avem de achitat un „comision” de trei procente doar pentru a putea păstra datoria publică la acelaşi nivel.

(Citiți și: ”Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung”)

Totodată vom avea de „rostogolit” ( va trebui să găsim finanţare pentru a înlocui sumele scadente în acest an, pe care nu ne-am propus şi nici nu avem cu ce să le achităm dintr-un  bugetul proiectat cu venituri de 341,4 miliarde lei) datorii de circa 46,5 miliarde lei ( echivalente cu 4,5% din PIB).

Şi aşa, dacă facem socoteala prin raportare la veniturile bugetare, doar pentru dobânzi şi comisioane,  cam trei procente şi jumătate din banii strânşi de la contribuabili se vor duce în contul unor bani luaţi cu împrumut în trecut şi consumaţi de mult. La aceştia se mai adaugă obligaţiile asumate pe termen scurt la sumele nou contractate din decembrie 2018 încoace.

Dacă sumele ce trebuie atrase pe piaţa internă se vor menţine undeva sub plafonul de 40 de miliarde de lei, pe piaţa externă se are în vedere un cuantum de circa 4,3 miliarde de euro. Conversia în moneda naţională se va face, de fapt, ulterior, când va veni scadenţa la plata, la cursul valutar din momentul acela.

De reţinut, proiecţia serviciului datoriei a fost făcută la finele anului trecut la un curs mediu de doar 4,62 lei/euro pentru 2019 şi estimat (cam optimist, după cum merge piaţa valutară acum) la doar 4,56 lei/euro pentru intervalul 2022 – 2024.

(Citiți și: ”Guvernul concurează cu economia pe banii băncilor: Mediile ROBOR țin pasul cu randamentele acceptate de Ministerul Finanțelor”)

Or, la contractarea de datorii în euro pe termen mediu şi lung, rambursarea se va face prin colectarea de taxe şi impozite în lei la cursul de peste ani, când va veni timpul să dăm banii înapoi sau să împrumutăm alte sume în euro cu care să-i rambursăm.

În context, dincolo de posibilitatea de a avea un trend negativ pe partea de rating de ţară ( care să ridice şi mai mult costurile de împrumut, în eventualitatea nedorită a pierderii recomandării de investiţii şi retrogradarea în categoria de risc speculativ), mai avem o necunoscută în ritmul de creştere al PIB.

Reamintim că în 2018, acelaşi ritm de avans economic de 5,5% a trebuit să fie ajustat la doar ceva mai mult de patru procente (suntem în aşteptarea rezultatelor calculelor INS pentru varianta provizorie 1) iar pentru 2019 prognoza Comisiei Europeană, apărută în urmă cu câteva zile, apare şi mai temperată, la doar 3,8%.

(Citiți și: ”Ratingurile României și cele ale vecinilor: De ce stăm rău în ciuda unei creșteri economice mari”)

Totodată, ar trebui să fim ceva mai precauţi cu contratarea de noi împrumuturi dată fiind evoluţia cursului de schimb. Cele 1.022,5 miliarde lei PIB 2018, fie şi realizate întocmai la cursul mediu revizuit oficial la 4,67 lei/euro, înseamnă 219 miliarde de euro. La un curs de 4,75 lei, rezultatul economiei  s-ar reduce la doar 215 miliarde de euro.

Cursul mediu oficial anunţat pentru luna ianuarie a fost 4,7037 lei/euro iar cel pentru luna februarie de 4,7478 lei/euro. Media de 4,67 lei/euro pe 2019, potrivit unei ecuaţii de şcoală generală, presupune deja o medie de 4,6588 lei/euro pe cele zece luni rămase până la finalul anului în curs.

Suntem şi aşa, cu o ţintă fixată la -2,76% dintr-un PIB ( discutabil şi aflat la numitorul fracţiei) pentru deficitul bugetar. Astfel încât obligaţii de plată suplimentare ne pot împinge spre limita de 3% din presupusul PIB, ce urmează a fi realizat. Aşa încât, mai ales în condiţiile în care economiile partenere din Occident sunt în încetinire, ar fi prudent să nu angajăm cheltuieli, ce se pot dovedi nesustenabile, cu bani împrumutaţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Surpriză? Exit-poll: Alianța USR-PLUS – 23,9%, PSD – 25,8%, PNL – 25,8%. Fără voturile Diaspora

Alexandra Pele

Rezultatele exit-poll-ulurilor clasează PSD şi PNL la egalitate, urmate la o distanţă foarte scurtă de Alianţa USR-PLUS. Acestea nu iau în considerare votul din diaspora,… Mai mult

Europa

VIDEO. Incidente la Bruxelles în ziua alegerilor europarlamentare. Poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva “Vestelor Galbene”

Vladimir Ionescu

Poliția belgiană a folosit gaze lacrimogene și bastoane pentru a reprima un protest al mișcării “Vestelor Galbene”, care s-a desfășurat duminică în zona Gare du… Mai mult

Stiri

Aproape 600 de suspiciuni privind votul multiplu au fost raportate în primele ore de la deschiderea urnelor

Vladimir Ionescu

În primele şase ore de la deschiderea urnelor, angajații MAI au primit în mod direct și au efectuat verificări cu privire la 48 de sesizări… Mai mult

Stiri

VIDEO. Cozi de mii de oameni la secţiile de votare din diaspora. MAE: Alegerile de desfăşoară normal

Razvan Diaconu

Cozi de mii de persoane s-au format la mai multe secţii de vot din străinătate. Alegerile din diaspora se desfăşoară cu mari dificultăţi, numeroase mărturii… Mai mult

Stiri

BEC respinge solicitările de prelungire a orelor de vot în străinătate. În Bucureşti s-au anunţat proteste

Vladimir Ionescu

Biroul Electoral Central a respins solicitările de prelungire a scrutinului pentru secţiile de votare din diaspora. De asemenea, surse guvernamentale au precizat pentru Hotnews că… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu vă pierdeți răbdarea și nu renunțați la vot. Cer autorităţilor soluții de urgență ca să poată vota toți românii

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a transmis duminică după-amiază un mesaj pe Facebook în care face apel către români să nu își piardă răbdarea și să nu… Mai mult

Stiri

Femeie prinsă cu 5 buletine de vot în secția de votare – ea ar fi mama primarului Constanței

Vladimir Ionescu

Mama primarului Constanţei s-ar afla la sediul Poliţiei, după ce ar fi fost surprinsă cu cinci buletine de vot, au declarat pentru agenţia Mediafax surse… Mai mult