La obiect

Ianuarie 2019 – salariul mediu net în scădere, avansul anual al puterii de cumpărare la nivel record

Câștigul salarial mediu brut pe luna decembrie 2018 a fost de 4.837 lei, cu două procente mai mic faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate… Mai mult

13.03.2019

Chestiunea

Paradoxul bugetului 2019: Creșterea economică accelerează, pe fondul decelerării partenerilor comerciali din UE. Unde-o fi greșeala?

Dacă ne uităm la estimarea de creşterea economică a Comisiei Europene pentru primii cinci parteneri la export ai României pentru anul 2019, parteneri care concentrează… Mai mult

13.03.2019

La obiect

Inflaţia anuală a urcat înapoi spre 4%. Spaţiul rămas pentru creşterea preţurilor pe 2019, îngustat semnificativ

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna ianuarie 2019 cu  0,79%, valoare ceva mai mică decât în luna precedentă dar semnificativ mai mare… Mai mult

12.03.2019

La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

Cronicile

România va plăti anul acesta 11,5 miliarde de lei dobânzi şi comisioane la datoria publică guvernamentală

de Marin Pana , 5.3.2019

România va plăti în 2019 peste 11,5 miliarde de lei doar pentru dobânzi şi comisioane la datoria externă, potrivit proiecţiei serviciului datoriei publice guvernamentale efectuată de Ministerul Finanţelor.

Situaţia era valabilă înaintea ultimei luni din 2018 însă, între timp, obligaţiile se puteau majora în baza altor sume împrumutate.

Raportat la valoarea de 1.022,5 miliarde lei a PIB estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză pentru anul în curs, asta înseamnă că vom plăti cel puţin 1,13% din PIB ca urmare a unei datorii acumulate de statul român cifrate undeva în jur de 35% din PIB. Altfel spus, avem de achitat un „comision” de trei procente doar pentru a putea păstra datoria publică la acelaşi nivel.

(Citiți și: ”Cum a ajuns România ţara din UE care plătește cele mai mari dobânzi la împrumuturile pe termen lung”)

Totodată vom avea de „rostogolit” ( va trebui să găsim finanţare pentru a înlocui sumele scadente în acest an, pe care nu ne-am propus şi nici nu avem cu ce să le achităm dintr-un  bugetul proiectat cu venituri de 341,4 miliarde lei) datorii de circa 46,5 miliarde lei ( echivalente cu 4,5% din PIB).

Şi aşa, dacă facem socoteala prin raportare la veniturile bugetare, doar pentru dobânzi şi comisioane,  cam trei procente şi jumătate din banii strânşi de la contribuabili se vor duce în contul unor bani luaţi cu împrumut în trecut şi consumaţi de mult. La aceştia se mai adaugă obligaţiile asumate pe termen scurt la sumele nou contractate din decembrie 2018 încoace.

Dacă sumele ce trebuie atrase pe piaţa internă se vor menţine undeva sub plafonul de 40 de miliarde de lei, pe piaţa externă se are în vedere un cuantum de circa 4,3 miliarde de euro. Conversia în moneda naţională se va face, de fapt, ulterior, când va veni scadenţa la plata, la cursul valutar din momentul acela.

De reţinut, proiecţia serviciului datoriei a fost făcută la finele anului trecut la un curs mediu de doar 4,62 lei/euro pentru 2019 şi estimat (cam optimist, după cum merge piaţa valutară acum) la doar 4,56 lei/euro pentru intervalul 2022 – 2024.

(Citiți și: ”Guvernul concurează cu economia pe banii băncilor: Mediile ROBOR țin pasul cu randamentele acceptate de Ministerul Finanțelor”)

Or, la contractarea de datorii în euro pe termen mediu şi lung, rambursarea se va face prin colectarea de taxe şi impozite în lei la cursul de peste ani, când va veni timpul să dăm banii înapoi sau să împrumutăm alte sume în euro cu care să-i rambursăm.

În context, dincolo de posibilitatea de a avea un trend negativ pe partea de rating de ţară ( care să ridice şi mai mult costurile de împrumut, în eventualitatea nedorită a pierderii recomandării de investiţii şi retrogradarea în categoria de risc speculativ), mai avem o necunoscută în ritmul de creştere al PIB.

Reamintim că în 2018, acelaşi ritm de avans economic de 5,5% a trebuit să fie ajustat la doar ceva mai mult de patru procente (suntem în aşteptarea rezultatelor calculelor INS pentru varianta provizorie 1) iar pentru 2019 prognoza Comisiei Europeană, apărută în urmă cu câteva zile, apare şi mai temperată, la doar 3,8%.

(Citiți și: ”Ratingurile României și cele ale vecinilor: De ce stăm rău în ciuda unei creșteri economice mari”)

Totodată, ar trebui să fim ceva mai precauţi cu contratarea de noi împrumuturi dată fiind evoluţia cursului de schimb. Cele 1.022,5 miliarde lei PIB 2018, fie şi realizate întocmai la cursul mediu revizuit oficial la 4,67 lei/euro, înseamnă 219 miliarde de euro. La un curs de 4,75 lei, rezultatul economiei  s-ar reduce la doar 215 miliarde de euro.

Cursul mediu oficial anunţat pentru luna ianuarie a fost 4,7037 lei/euro iar cel pentru luna februarie de 4,7478 lei/euro. Media de 4,67 lei/euro pe 2019, potrivit unei ecuaţii de şcoală generală, presupune deja o medie de 4,6588 lei/euro pe cele zece luni rămase până la finalul anului în curs.

Suntem şi aşa, cu o ţintă fixată la -2,76% dintr-un PIB ( discutabil şi aflat la numitorul fracţiei) pentru deficitul bugetar. Astfel încât obligaţii de plată suplimentare ne pot împinge spre limita de 3% din presupusul PIB, ce urmează a fi realizat. Aşa încât, mai ales în condiţiile în care economiile partenere din Occident sunt în încetinire, ar fi prudent să nu angajăm cheltuieli, ce se pot dovedi nesustenabile, cu bani împrumutaţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

PressOne: Aproximativ 70% din teza de doctorat a rectorului Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” este plagiat

Vladimir Ionescu

Rectorul Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” București, Adrian Iacob (foto), a plagiat circa 70% din teza de doctorat susținută în 2007 la instituția pe… Mai mult

Stiri

Comisia de Prognoză va decide care primării vor primi bani

Vladimir Ionescu

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a pus în dezbatere publică proiectul ordinului președintelui Ion Ghizdeanu (foto) de aprobare a normelor metodologice de alocare… Mai mult

Stiri

Președintele Trump se consideră ”total şi complet exonerat” de procurorul Mueller în ancheta rusă

Iulian Soare

Preşedintele Donald Trump s-a declarat duminică ”total şi complet exonerat” de procurorul special Robert Mueller, care a conchis că nu există elemente care să probeze… Mai mult

Stiri

Rusia a trimis echipamente și militari în Venezuela

Iulian Soare

Două avioane militare ruseşti au aterizat pe principalul aeroport din Venezuela sâmbătă, având la bord, conform relatărilor, soldaţi şi cantităţi semnificative de arme, scrie BBC.… Mai mult

Stiri

Reacţie palestiniană la anunțul premierului privind mutarea ambasadei României: Facem apel la Uniunea Europeană să ia măsuri

Vladimir Ionescu

Diplomatul palestinian Saeb Erekat a condamnat anunţul făcut de premierul Viorica Dăncilă de a reloca ambasada României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim,… Mai mult

Stiri

Trei asociații de magistrați: Opriți noile proiecte de OUG pe Justiție, crează impunitate pentru toate infracțiunile grave

Vladimir Ionescu

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție fac apel la factorii de decizie de a stopa demersurile… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Decizia mutării ambasadei României la Ierusalim se ia după avizul mai multor instituții și aparține Președinției României

Razvan Diaconu

Decizia finală privind o eventuală mutare a ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim aparține Președintelui României, premierul Viorica Dăncilă demonstrând, încă… Mai mult