România face parte din top 3 state membre UE cu cea mai mică dependență de importurile energetice, potrivit unei statistici Eurostat care mai arată că țara noastră a atins în 2014 cea mai redusă dependență de după Revoluție – 17%, comparativ cu 34,3% în 1990 (cel mai mare procent din ultimii 26 de ani).
La nivel european, importurile necesare pentru acoperirea statelor europene este de 53,4%, mai mare decât în 1990 (44,2%), dar puțin sub vârful atins în 2008, când dependența de importurile energetice a fost de 54,5%. După 2005, rata s-a păstrat peste 50%.
Jumătate dintre cele 28 de țări depinde de importuri pentru satisfacerea consumului național, în timp ce cealaltă jumătate are o dependență energetică sub 50%.
Țările care depind cel mai puțin de importuri sunt Estonia (8,9%), Denemarca (12,8%) și Romania (17.0%).
La partea opusă a clasamentului, cu cele mai mari rate de dependență, se află Malta (97,7% improturi), Luxembourg (96,6%), Cipru (93,4%), Ireland (85,3%), Belgium (80,1%) șiLituania (77,9%).
Nouă state membre au atins în 2014 cele mai scăzute importuri energetice de după 1990 – Bulgaria, Estonia, Franța, Italia, Letonia, Luxembourg, Malta, Portugalia și România.
Cehia a parcurs un traseu invers celui al României – este singura care a atins în 2014 maximul acestui interval de timp (30,4% importuri), după ce în 1990 avea o dependență de numai 15,4%.
Uniunea energetică
Pentru a reduce dependența energetică, europenii au stabilit anul trecut următoarele acțiuni pe care ar trebui să se concentreze:
- accelerarea proiectelor de infrastructură pentru electricitate şi gaz în scopul securităţii energetice şi al unei bune funcţionări a pieţei energetice
- implementarea deplină şi riguroasă a legislaţiei existente
- întărirea cadrului legislativ privind securitatea alimentării cu electricitate şi gaz, securitatea energetică prin recurgerea la surse naţionale şi tehnologii sigure şi sustenabile cu emiteri mici de CO2
- transparentizarea pieţei de gaz, respectarea legislaţiei UE şi a tuturor acordurilor privind priorităţie pentru securitatea energetică, păstrarea confidenţialităţii informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial
- analizarea opţiunilor pentru mecanisme voluntare de agregare a cererii, cu respectarea regulilor OMC şi a celor de concurenţă din UE
- dezvoltarea unei organizări a pieţei mai eficientă şi flexibilă care trebuie combinată cu cooperarea regională sporită şi cu integrarea regenerabilelor; asigurarea că intervenţia statului este compatibilă cu regulile pieţei interne şi că fiecare ţară poate decide asupra mixului energetic
