România va investi anul viitor 22 de milioane de euro în dotarea laboratoarelor de microbiologie și alte 15 milioane euro pentru construirea și dotarea laboratoarelor din centrele regionale de sănătate publică. Investițiile sunt prevăzute în „Strategia națională pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România” pentru perioada 2023 – 2030, care a fost aprobată în ședința de vineri a Guvernului.
Strategia Ministerului Sănătății va fi aplicată în colaborare cu Ministerul Agriculturii și cu cel al Mediului, toate cele trei instituții urmând să consemneze într-o platformă ce va fi creată datele relevante pentru monitorizarea și combaterea rezistenței la antibiotice.
Monitorizarea şi evaluarea strategiei se vor realiza prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituționale cu toate entitățile implicate și cu Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale și respectiv cu Comitetul Național pentru limitarea Rezistenţei Microbiene și cu INCDMM ”Cantacuzino”.
INSP va dezvolta un cadru de monitorizare și evaluare a strategiei și un mecanism de colectare regulată a datelor de la responsabilii instituționali.
Printre cauzele evoluției infecțiilor nosocomiale în România nu figurează spitalele, ci pacienții din spitale
Cauzele, așa cum sunt prezentate în Strategia MS:
- Folosire excesivă și incorectă a antibioticelor
- Rată ridicată de transmitere interumană a germenilor rezistenți în spitale.
“În mediul spitalicesc, acolo unde se folosesc mai frecvent antibiotice, inclusiv de rezervă, și există o circulație mai frecventă de germeni cu rezistență sporită la aceste antibiotice, pacienții internați pentru îngrijirea diverselor afecțiuni (unele care afectează imunitatea antiinfecțioasă) pot dezvolta o infecție asociată asistenței medicale, uneori cu potențial evolutiv sever”, menționează documentul.
Nu se enumeră printre cauze o eventuală responsabilitate a spitalelor ce nu dezinfectează regulat sau cu substanțe de primă calitate spațiile și mobilierul etc., probleme ce au generat în urmă cu câțiva ani un scandal de proporții.
(Citește și: „Rezultate oficiale la testele pe dezinfectanții Hexi Pharma: Toate produsele analizate sunt neconforme. Guvernul anunță demersuri în Justiție, compania anunță că se închide„)
Întinderea infecțiilor nosocomiale, subraportate în prezent, va fi cunoscută prin aplicarea Strategiei
În ceea ce privește România, documentul arată că fenomenul rămâne un mister, din cauza subraportării:
„Numărul extrem de redus de IAAM comunicate reprezintă o barieră importantă în cunoașterea dimensiunilor și caracteristicilor reale ale acestui fenomen în România. Introducerea sistemului național de supraveghere al infecțiilor cu Clostridium difficile și modificările administrative din anul 2016 au determinat o mai bună raportare a IAAM (ordin MS 1101/2016).”
Supravegherea de tip santinelă, anul 2022
În Raportul de activitate al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) pentru anul 2022, se menționează că în cadrul supravegherii de tip sentinelă, anul trecut s-au raportat următoarele cazuri de IAAM (infecții asociate asistenței medicale):
- SCJU Cluj-Napoca, 51 cazuri (4 cazuri din secție chirurgicală și 47 din ATI);
- IRGH Cluj-Napoca, 141 cazuri
(46 cazuri din secție chirurgicală și 95 ATI), în total 141 cazuri; - SCJ Mureș, 86 cazuri (6 cazuri chirurgie și 80 cazuri ATI);
- SCJU Tg. Mureș, 209 cazuri (10 cazuri chirurgie și 199 cazuri ATI).
În cadrul supravegherii de rutină s-a raportat un total de 10736 cazuri IAAM. Repartiția pe județe a
cazurilor:
Strategia națională conține date privind efectele din alte țări – în România nu știm nici care este proporția acestui fenomen
Impactul rezistenței antimicrobiene asupra societății este imposibil de evaluat cu precizie, atât în ceea ce privește latura materială, cât și în vieți pierdute, spune MS, care prezintă însă date din țări ce raportează aceste efecte:
- aproximativ 25.000 decese și costuri de 1,5 miliarde euro anual în statele membre ale Uniunii Europene (estimare ECDC din 2009)
- SUA: anual cel puțin două milioane de infecții cu germeni rezistenți la antibiotice care determină mai mult de 23000 de decese (CDC, 2013) – cel puțin 700000 de decese determinate de infecții cu germeni rezistenți la antibiotice – o estimare de 480000 de noi cazuri de tuberculoză cu germeni rezistenți (OMS, 2013).
Datele disponibile, chiar dacă puține, indică un nivel extrem de ridicat al rezistenței bacteriene
- Pentru mai mule bacterii patogene în medicina umană, nivelul rezistenței la antibiotice în România este în continuare unul dintre cele mai ridicate din Europa (ex: Pseudomonas aeruginosa,
Acinetobacter spp., Klebsiella pneumoniae, MRSA). - S-au menținut/au apărut scăderi ușoare ale nivelurilor de rezistență pentru bacterii implicate în infecții comunitare (E. coli, S. pneumoniae) și pentru procentul de MRSA; aceste evoluții pot fi o consecință a reducerii consumului de antibiotice în perioada 2016-2017 și sunt în concordanță cu scăderea ponderii MRSA la nivel european.
Acțiuni prevăzute în Planul de aplicare a Strategiei
- Anul viitor se vor investi 22 de milioane de euro în dotarea adecvată a laboratoarelor de microbiologie și alte 15 milioane euro pentru construirea și dotarea laboratoarelor din centrele regionale de sănătate publică.
- Până în 2027, va fi dezvoltată o platformă digitală comună în care vor introduce rapoarte de supraveghere următoarele instituții: Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului. Baza de date va costa 20 de milioane de euro.
- 10 milioane de euro se vor cheltui pentru formarea medicilor și asistentelor medicale care se vor ocupa de implementarea ghidului de practică în domeniul prescripției și utilizării judicioase a antibioticelor.
- Până în 2030 se vor cheltui 21 de milioane de euro pentru construcție și dotare laboratoare naționale de referință.
- Pentru reabilitarea circuitelor în spitalele noi/modernizate – care vizează 1.500 saloane cu un pat, 500 de spații de izolare și 450 stații sterilizare – sunt prevăzute 150 de milioane de euro.
- Pentru îmbunătățirea siguranței pacientului, este prevăzută măsura “implementării normelor privind igiena mâinilor, utilizarea echipamentelor de protecție adecvate tipului de risc și activitate” este prevăzut un buget de 1% din FNUASS cu atingerea pragului de 3% la sfarsitul anului 2030 – componenta pentru asistență medical spitalicească.
****
Urmărește-ne pe Google News
