fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Finanțarea IMM-urilor în criza Covid: principiile și acțiunea concretă

IMM-urile au fost puternic afectate de criza provocată de pandemia Covid-19, iar România a pregătit un pachet de ajutor destinat acestui sector. Ministrul fondurilor europene… Mai mult

20.10.2020

La obiect

PIB-ul României, la mijlocul clasamentului UE27

Economia României se situează pe locul 14 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor revizuite la începutul acestei luni de Eurostat pentru… Mai mult

19.10.2020

Digital

Document / 10 ani, 2,4 miliarde euro – noua strategie de digitalizare a administrației, lansată în consultare interinstituțională

Secretariatul General al Guvernului a lansat în consultare interinstituțională o propunere de politică publică în domeniul digitalizării administrației publice din România. Dacă va fi aprobată,… Mai mult

19.10.2020

La obiect

Poziție slabă la export – consecințe pe revenirea economică

Datele publicate de Eurostat plasează România printre cele mai afectate state UE de criza indusă de pandemie, în ceea ce privește schimburile externe pe primele… Mai mult

19.10.2020

Aberațiile raportării infecțiilor intraspitalicești: Incidența infecțiilor din Buzău este de 15,6 ori mai mică decât cea din Austria

de Mariana Bechir 12.1.2016

infectii spitaleManagerii spitalelor nu vor mai fi sancționați  din cauza infecțiilor din unitățile pe care le conduc, indiferent cât de numeroase ar fi cazurile, pentru a încuraja raportarea reală, potrivit profesorului Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

România raportează la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) un procent de 20 de ori mai mic de infecții intraspitalicești (nosocomiale) decât media Uniunii.

Problema este una veche și nu ține nicidecum de o starea exemplară a spitalelor din România, ci de posibilitatea identificării bacteriilor și chiar de falsificarea intenționată a acestor date, pentru că acest numărul infecțiilor nozocomiale era unul dintre indicatorii de performanță ai managerilor.

Cazul de la Club Colectiv a impus pe agenda autorităților rezolvarea acestei chestiuni, după ce opinia publică a reacționat puternic la informațiile apărute în mass-media pe acest subiect.

Un grup de lucru constituit la Ministerul Sănătății încearcă să creeze un set de reglementări prin care să fie încurajate raportările.

Fără a se cunoaște dimensiunea reală a fenomenului, nicio problemă nu poate fi soluționată.

Cum ar putea arăta măsurile nu se știe cu exactitate, dar printre variantele de lucru figurează în momentul de față, conform unor informații din presă, și una potrivit căreia sursele care vor oferi informații reale ar putea fi recompensate.

Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu știe cum vor arăta măsurile sau dacă va fi introdusă o eventuală recompensă, însă un lucru este cert: “Nu se va mai sancționa raportarea acestor cazuri. Așa este normal”.

alexandru rafila“Noi avem o raportare de 20 de ori mai mică decât în Europa, ceea ce nu poate fi adevărat. Trebuie să le cunoaștem și să facem în așa fel încât să le controlăm pentru ca, în primul rând, să nu avem nu avem cazuri grave”, explică profesorul Rafila (foto).

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie este nemulțumit că a fost nevoie de un caz precum cel de la Colectiv pentru a fi provocat interesul presei și opiniei publice pentru acest subiect, deși organizația a avut numeroase conferințe pe această temă în care s-a discutat chiar și despre raportarea falsă.

“Noi am făcut un survey în urmă cu doi – trei ani, în 17 orașe, și, extrapolând rezultatele din momentul respectiv la nivel național, am ajuns undeva la un procent de aproximativ 5% infecții din total internări, față de raportările care se situează la 0,2 – 0,5%.

Asta, în timp ce totalul infecțiilor în Europa este între 5 – 10% din cazurile internate.

În ceea ce privește maniera de implementare, pentru a încuraja raportarea, nu știu cum se va face.

Însă, dacă nu se va face nimic și băgăm totul sub preș nu îmbunătățim nimic”, a declarat profesorul Rafila.

Infecțiile nosocomiale în Europa și România

Aproximativ 4,1 milioane de pacienți dobândesc anual, în spitalele din Europa, o infecție asociată asistenței medicale, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) .

Dintre aceștia, cel puțin 37.000 mor din cauza acestor infecții nosocomiale, iar în alte 110.000 de cazuri infecțiile intraspitalicești contribuie la deces.

Aproximativ 20 – 30% din aceste infecții ar putea fi evitate prin igienă intensivă și programe de control.

Raportare: Spitalul din Buzău, de 16 ori mai aseptic decât spitalele din Austria

În anul 2014, potrivit datelor primite de cursdeguvernare.ro de la Institutul de Sănătate Publică (INSP), spitalele au raportat 10.630 de cazuri de infecții nosocomiale.

Raportate la datele Institutului Național de Statistică (INS), conform cărora în 2014 au existat 4.120.514 ieșiri din spital (considerate persoane internate, chiar dacă unele dintre ele au avut mai multe spitalizări), avem 0, 257 infecții intraspitalicești la o sută de internați.

infectii judete

Sursă date: INSP (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI)

În județul Buzău, de exemplu, în anul 2015, de data aceasta, totalul raportărilor a fost de 115 infecții la peste 33.000 internări, ceea ce înseamnă 0,35 infecții nosocomiale la o sută de pacienți spitalizați.

O rată de aproape 18 ori mai mică decât media europeană (6%) și de 15,6 ori mai mică decât media infecțiilor din Austria în 2015, an în care, după eforturi uriașe, această țară a reușit diminuarea procentului la 5,3, față de 6,2% în 2012.

Mai mult, câteva unități nu au raportat niciun caz, așa cum este cazul spitalului din Nehoiu, de exemplu.

Aceasta, în condițiile în care Austria este una dintre puținele țări europene care are o lege privind igiena în spitale.

Austria este primul stat european care a prezentat datele pe 2015 pe protocolul revizuit al OECD.

“Susțin aceste studii pentru sondarea infecțiilor dobândite în spitale și sunt bucuroasă că tot mai multe spitale iau parte la cest studiu. Avem nevoie de aceste date epidemiologice pentru a elabora o strategie națională. Cu cât știm mai multe despre situația actuală, cu atât mai precis vom putea defini și implementa standardul de calitatea”, a explicat ministrul Sănătății din Austria, Sabine Oberhauser.

Ce e de făcut

Pentru a putea face raportări reale și a reuși o radiografie a situație, astfel încât ulterior să fie demarată o startegie coerentă, sunt necesare mai multe lucruri ce lipsesc, deocamdată, din majoritatea unităților spitalicești, explică profesorul Alexandru Rafila:

  • îmbunătățirea capacității de diagnostic
  • uniformizarea modului de testare și de identificare a bacteriilor în spitale
  • dotarea spitalelor cu laboratoare de microbiologie
  • angajarea medicilor microbiologi, epidemiologi și infecționiști în spitale
  • reînființarea specialității de microbiologie medicală
  • este nevoie de o decizie ca fiecare spital de urgență să-și angajeze un infecționist, necesar nu doar pentru infecțiile nosocomiale, ci și pentru gândirea privind tratatamentul antibiotic etc.

Raportul Minsiterul Sănătății în cazul spitalelor unde au fost tratate victimele de la Colectiv

Raportul făcut public la sfârșitul lunii decembrie de către Ministerul Sănătății referitor la infecțiile din cele 11 spitale bucureștene unde au fost internate victimele din incendiul Colectiv arată că, în luna noiembrie 2015, incidența infecțiilor nosocomiale era între 0 și 0,8%, cu excepția Spitalului Clinic de Urgență Chirugie Plastică, Reparatorie și Arsuri – 2,8%.

De asemenea, constata raportul, patru dintre spitalele evaluate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat, deci inaccesibil 24 din 24 de ore.

În afara acestora, mai spunea raportul, dotarea actuală a unor laboratoare nu permite peste tot o activitate eficientă de control a infecțiilor (în special diagnosticul etiologic al infecțiilor și identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice.

În plus, în spitale există deficit de personal specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic  infecționist).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.1.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Nicușor Dan: Am găsit la Primărie datorii de 3 mld. lei către furnizori și popriri pe conturi de 70 mil. lei

Vladimir Ionescu

Primăria Capitalei are datorii de aproximativ trei miliarde de lei, iar 70 de milioane de lei sunt blocați în conturi, din cauza unor popriri, a… Mai mult

Stiri

[RBL] Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României

Vladimir Ionescu

Prima ediție a Conferinței Naționale RBL s-a încheiat astăzi, aducând în prim-plan subiecte ca digitalizare, debirocratizare, finanțare și inovație. Cea de-a treia zi a început… Mai mult

Stiri

Toți ochii pe BCE: Va da, sau nu un semnal privind un nou pachet de sprijin pentru zona euro

Raluca Florescu

Economiștii și investitorii așteaptă joi, când are loc ședința de politică monetară a Băncii Centrale Europene, un semnal din partea președintelui Christine Lagarde (foto) că… Mai mult

Europa

Studiu al Universității Cambridge: Tinerii devin, cu fiecare generație, mai nemulțumiți de starea democrației

Mariana Bechir

Tinerii sunt mai puţin satisfăcuţi de democraţie şi mai dezamăgiţi decât în orice altă perioadă a ultimului secol, mai ales în Europa și America de… Mai mult

Europa

Ritm record de revenire a economiei americane: PIB-ul a înregistrat un avans de 33,1% în T3

Vladimir Ionescu

Economia americană a revenit pe creștere în trimestrul al treilea, când Produsul Intern Brut a înregistrat un avans record de 33,1% în ritm anual, potrivit… Mai mult

Stiri

Asociația Școlilor Particulare atacă în instanță deciziile de închidere a școlilor din cauza Covid

Vladimir Ionescu

Asociația Școlilor Particulare (ASP) cere autorităților să renunțe la transferul în online a cursurilor în localitățile ce depășesc incidența de trei cazuri Covid-19 la 1.000… Mai mult

Europa

Reuniune de criză a Consiliului European – pe agendă valul 2 al pandemiei

Iulian Soare

Liderii Uniunii Europene participă, joi, la o ședință de criză în sistem de videconferință la care discuta măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19. Înaintea videoconferinței,… Mai mult