fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Aberațiile raportării infecțiilor intraspitalicești: Incidența infecțiilor din Buzău este de 15,6 ori mai mică decât cea din Austria

de Mariana Bechir 12.1.2016

infectii spitaleManagerii spitalelor nu vor mai fi sancționați  din cauza infecțiilor din unitățile pe care le conduc, indiferent cât de numeroase ar fi cazurile, pentru a încuraja raportarea reală, potrivit profesorului Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

România raportează la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) un procent de 20 de ori mai mic de infecții intraspitalicești (nosocomiale) decât media Uniunii.

Problema este una veche și nu ține nicidecum de o starea exemplară a spitalelor din România, ci de posibilitatea identificării bacteriilor și chiar de falsificarea intenționată a acestor date, pentru că acest numărul infecțiilor nozocomiale era unul dintre indicatorii de performanță ai managerilor.

Cazul de la Club Colectiv a impus pe agenda autorităților rezolvarea acestei chestiuni, după ce opinia publică a reacționat puternic la informațiile apărute în mass-media pe acest subiect.

Un grup de lucru constituit la Ministerul Sănătății încearcă să creeze un set de reglementări prin care să fie încurajate raportările.

Fără a se cunoaște dimensiunea reală a fenomenului, nicio problemă nu poate fi soluționată.

Cum ar putea arăta măsurile nu se știe cu exactitate, dar printre variantele de lucru figurează în momentul de față, conform unor informații din presă, și una potrivit căreia sursele care vor oferi informații reale ar putea fi recompensate.

Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu știe cum vor arăta măsurile sau dacă va fi introdusă o eventuală recompensă, însă un lucru este cert: “Nu se va mai sancționa raportarea acestor cazuri. Așa este normal”.

alexandru rafila“Noi avem o raportare de 20 de ori mai mică decât în Europa, ceea ce nu poate fi adevărat. Trebuie să le cunoaștem și să facem în așa fel încât să le controlăm pentru ca, în primul rând, să nu avem nu avem cazuri grave”, explică profesorul Rafila (foto).

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie este nemulțumit că a fost nevoie de un caz precum cel de la Colectiv pentru a fi provocat interesul presei și opiniei publice pentru acest subiect, deși organizația a avut numeroase conferințe pe această temă în care s-a discutat chiar și despre raportarea falsă.

“Noi am făcut un survey în urmă cu doi – trei ani, în 17 orașe, și, extrapolând rezultatele din momentul respectiv la nivel național, am ajuns undeva la un procent de aproximativ 5% infecții din total internări, față de raportările care se situează la 0,2 – 0,5%.

Asta, în timp ce totalul infecțiilor în Europa este între 5 – 10% din cazurile internate.

În ceea ce privește maniera de implementare, pentru a încuraja raportarea, nu știu cum se va face.

Însă, dacă nu se va face nimic și băgăm totul sub preș nu îmbunătățim nimic”, a declarat profesorul Rafila.

Infecțiile nosocomiale în Europa și România

Aproximativ 4,1 milioane de pacienți dobândesc anual, în spitalele din Europa, o infecție asociată asistenței medicale, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) .

Dintre aceștia, cel puțin 37.000 mor din cauza acestor infecții nosocomiale, iar în alte 110.000 de cazuri infecțiile intraspitalicești contribuie la deces.

Aproximativ 20 – 30% din aceste infecții ar putea fi evitate prin igienă intensivă și programe de control.

Raportare: Spitalul din Buzău, de 16 ori mai aseptic decât spitalele din Austria

În anul 2014, potrivit datelor primite de cursdeguvernare.ro de la Institutul de Sănătate Publică (INSP), spitalele au raportat 10.630 de cazuri de infecții nosocomiale.

Raportate la datele Institutului Național de Statistică (INS), conform cărora în 2014 au existat 4.120.514 ieșiri din spital (considerate persoane internate, chiar dacă unele dintre ele au avut mai multe spitalizări), avem 0, 257 infecții intraspitalicești la o sută de internați.

infectii judete

Sursă date: INSP (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI)

În județul Buzău, de exemplu, în anul 2015, de data aceasta, totalul raportărilor a fost de 115 infecții la peste 33.000 internări, ceea ce înseamnă 0,35 infecții nosocomiale la o sută de pacienți spitalizați.

O rată de aproape 18 ori mai mică decât media europeană (6%) și de 15,6 ori mai mică decât media infecțiilor din Austria în 2015, an în care, după eforturi uriașe, această țară a reușit diminuarea procentului la 5,3, față de 6,2% în 2012.

Mai mult, câteva unități nu au raportat niciun caz, așa cum este cazul spitalului din Nehoiu, de exemplu.

Aceasta, în condițiile în care Austria este una dintre puținele țări europene care are o lege privind igiena în spitale.

Austria este primul stat european care a prezentat datele pe 2015 pe protocolul revizuit al OECD.

“Susțin aceste studii pentru sondarea infecțiilor dobândite în spitale și sunt bucuroasă că tot mai multe spitale iau parte la cest studiu. Avem nevoie de aceste date epidemiologice pentru a elabora o strategie națională. Cu cât știm mai multe despre situația actuală, cu atât mai precis vom putea defini și implementa standardul de calitatea”, a explicat ministrul Sănătății din Austria, Sabine Oberhauser.

Ce e de făcut

Pentru a putea face raportări reale și a reuși o radiografie a situație, astfel încât ulterior să fie demarată o startegie coerentă, sunt necesare mai multe lucruri ce lipsesc, deocamdată, din majoritatea unităților spitalicești, explică profesorul Alexandru Rafila:

  • îmbunătățirea capacității de diagnostic
  • uniformizarea modului de testare și de identificare a bacteriilor în spitale
  • dotarea spitalelor cu laboratoare de microbiologie
  • angajarea medicilor microbiologi, epidemiologi și infecționiști în spitale
  • reînființarea specialității de microbiologie medicală
  • este nevoie de o decizie ca fiecare spital de urgență să-și angajeze un infecționist, necesar nu doar pentru infecțiile nosocomiale, ci și pentru gândirea privind tratatamentul antibiotic etc.

Raportul Minsiterul Sănătății în cazul spitalelor unde au fost tratate victimele de la Colectiv

Raportul făcut public la sfârșitul lunii decembrie de către Ministerul Sănătății referitor la infecțiile din cele 11 spitale bucureștene unde au fost internate victimele din incendiul Colectiv arată că, în luna noiembrie 2015, incidența infecțiilor nosocomiale era între 0 și 0,8%, cu excepția Spitalului Clinic de Urgență Chirugie Plastică, Reparatorie și Arsuri – 2,8%.

De asemenea, constata raportul, patru dintre spitalele evaluate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat, deci inaccesibil 24 din 24 de ore.

În afara acestora, mai spunea raportul, dotarea actuală a unor laboratoare nu permite peste tot o activitate eficientă de control a infecțiilor (în special diagnosticul etiologic al infecțiilor și identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice.

În plus, în spitale există deficit de personal specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic  infecționist).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.1.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult