fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Evenimentul

Programul oficial de convergență 2020: Deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă… Mai mult

24.05.2020

La obiect

Noi măsuri împotriva preluării ostile a companiilor strategice din statele membre – efect al pandemiei Covid

Pandemia Covid-19 accelerează în Uniunea Europeană instituirea mecanismelor de controlare a investițiilor străine, din state terțe, și extind domeniile de aplicare a acestora. De altfel,… Mai mult

21.05.2020

Aberațiile raportării infecțiilor intraspitalicești: Incidența infecțiilor din Buzău este de 15,6 ori mai mică decât cea din Austria

de Mariana Bechir 12.1.2016

infectii spitaleManagerii spitalelor nu vor mai fi sancționați  din cauza infecțiilor din unitățile pe care le conduc, indiferent cât de numeroase ar fi cazurile, pentru a încuraja raportarea reală, potrivit profesorului Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

România raportează la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) un procent de 20 de ori mai mic de infecții intraspitalicești (nosocomiale) decât media Uniunii.

Problema este una veche și nu ține nicidecum de o starea exemplară a spitalelor din România, ci de posibilitatea identificării bacteriilor și chiar de falsificarea intenționată a acestor date, pentru că acest numărul infecțiilor nozocomiale era unul dintre indicatorii de performanță ai managerilor.

Cazul de la Club Colectiv a impus pe agenda autorităților rezolvarea acestei chestiuni, după ce opinia publică a reacționat puternic la informațiile apărute în mass-media pe acest subiect.

Un grup de lucru constituit la Ministerul Sănătății încearcă să creeze un set de reglementări prin care să fie încurajate raportările.

Fără a se cunoaște dimensiunea reală a fenomenului, nicio problemă nu poate fi soluționată.

Cum ar putea arăta măsurile nu se știe cu exactitate, dar printre variantele de lucru figurează în momentul de față, conform unor informații din presă, și una potrivit căreia sursele care vor oferi informații reale ar putea fi recompensate.

Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu știe cum vor arăta măsurile sau dacă va fi introdusă o eventuală recompensă, însă un lucru este cert: “Nu se va mai sancționa raportarea acestor cazuri. Așa este normal”.

alexandru rafila“Noi avem o raportare de 20 de ori mai mică decât în Europa, ceea ce nu poate fi adevărat. Trebuie să le cunoaștem și să facem în așa fel încât să le controlăm pentru ca, în primul rând, să nu avem nu avem cazuri grave”, explică profesorul Rafila (foto).

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie este nemulțumit că a fost nevoie de un caz precum cel de la Colectiv pentru a fi provocat interesul presei și opiniei publice pentru acest subiect, deși organizația a avut numeroase conferințe pe această temă în care s-a discutat chiar și despre raportarea falsă.

“Noi am făcut un survey în urmă cu doi – trei ani, în 17 orașe, și, extrapolând rezultatele din momentul respectiv la nivel național, am ajuns undeva la un procent de aproximativ 5% infecții din total internări, față de raportările care se situează la 0,2 – 0,5%.

Asta, în timp ce totalul infecțiilor în Europa este între 5 – 10% din cazurile internate.

În ceea ce privește maniera de implementare, pentru a încuraja raportarea, nu știu cum se va face.

Însă, dacă nu se va face nimic și băgăm totul sub preș nu îmbunătățim nimic”, a declarat profesorul Rafila.

Infecțiile nosocomiale în Europa și România

Aproximativ 4,1 milioane de pacienți dobândesc anual, în spitalele din Europa, o infecție asociată asistenței medicale, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) .

Dintre aceștia, cel puțin 37.000 mor din cauza acestor infecții nosocomiale, iar în alte 110.000 de cazuri infecțiile intraspitalicești contribuie la deces.

Aproximativ 20 – 30% din aceste infecții ar putea fi evitate prin igienă intensivă și programe de control.

Raportare: Spitalul din Buzău, de 16 ori mai aseptic decât spitalele din Austria

În anul 2014, potrivit datelor primite de cursdeguvernare.ro de la Institutul de Sănătate Publică (INSP), spitalele au raportat 10.630 de cazuri de infecții nosocomiale.

Raportate la datele Institutului Național de Statistică (INS), conform cărora în 2014 au existat 4.120.514 ieșiri din spital (considerate persoane internate, chiar dacă unele dintre ele au avut mai multe spitalizări), avem 0, 257 infecții intraspitalicești la o sută de internați.

infectii judete

Sursă date: INSP (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI)

În județul Buzău, de exemplu, în anul 2015, de data aceasta, totalul raportărilor a fost de 115 infecții la peste 33.000 internări, ceea ce înseamnă 0,35 infecții nosocomiale la o sută de pacienți spitalizați.

O rată de aproape 18 ori mai mică decât media europeană (6%) și de 15,6 ori mai mică decât media infecțiilor din Austria în 2015, an în care, după eforturi uriașe, această țară a reușit diminuarea procentului la 5,3, față de 6,2% în 2012.

Mai mult, câteva unități nu au raportat niciun caz, așa cum este cazul spitalului din Nehoiu, de exemplu.

Aceasta, în condițiile în care Austria este una dintre puținele țări europene care are o lege privind igiena în spitale.

Austria este primul stat european care a prezentat datele pe 2015 pe protocolul revizuit al OECD.

“Susțin aceste studii pentru sondarea infecțiilor dobândite în spitale și sunt bucuroasă că tot mai multe spitale iau parte la cest studiu. Avem nevoie de aceste date epidemiologice pentru a elabora o strategie națională. Cu cât știm mai multe despre situația actuală, cu atât mai precis vom putea defini și implementa standardul de calitatea”, a explicat ministrul Sănătății din Austria, Sabine Oberhauser.

Ce e de făcut

Pentru a putea face raportări reale și a reuși o radiografie a situație, astfel încât ulterior să fie demarată o startegie coerentă, sunt necesare mai multe lucruri ce lipsesc, deocamdată, din majoritatea unităților spitalicești, explică profesorul Alexandru Rafila:

  • îmbunătățirea capacității de diagnostic
  • uniformizarea modului de testare și de identificare a bacteriilor în spitale
  • dotarea spitalelor cu laboratoare de microbiologie
  • angajarea medicilor microbiologi, epidemiologi și infecționiști în spitale
  • reînființarea specialității de microbiologie medicală
  • este nevoie de o decizie ca fiecare spital de urgență să-și angajeze un infecționist, necesar nu doar pentru infecțiile nosocomiale, ci și pentru gândirea privind tratatamentul antibiotic etc.

Raportul Minsiterul Sănătății în cazul spitalelor unde au fost tratate victimele de la Colectiv

Raportul făcut public la sfârșitul lunii decembrie de către Ministerul Sănătății referitor la infecțiile din cele 11 spitale bucureștene unde au fost internate victimele din incendiul Colectiv arată că, în luna noiembrie 2015, incidența infecțiilor nosocomiale era între 0 și 0,8%, cu excepția Spitalului Clinic de Urgență Chirugie Plastică, Reparatorie și Arsuri – 2,8%.

De asemenea, constata raportul, patru dintre spitalele evaluate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat, deci inaccesibil 24 din 24 de ore.

În afara acestora, mai spunea raportul, dotarea actuală a unor laboratoare nu permite peste tot o activitate eficientă de control a infecțiilor (în special diagnosticul etiologic al infecțiilor și identificarea colonizărilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice.

În plus, în spitale există deficit de personal specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic  infecționist).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.1.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Producătorii de gaze naturale acuză că măsurile ANRE nu protejează nici consumatorii, nici piața: câștigător ar fi Gazprom

Adrian N Ionescu

Producătorii de gaze naturale acuză Autoritatea Naţională din domeniul Energiei (ANRE) că nu respectă, în elaborarea reglementărilor, ceea ce a convenit în consultările cu aceștia.… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a lansat a doua etapă de consultări pentru asigurarea salariilor minime echitabile în UE

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a anunțat miercuri lansarea celei de-a doua etape de consultări cu sindicatele și organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a… Mai mult

Stiri

”Atingere adusă autorității”, interzisă – amendament propus de Jandarmerie la Legea manifestațiilor publice

Vladimir Ionescu

O serie de prevederi neclare și periculoase pentru libertatea de întrunire pașnică și libertatea de exprimare au fost elaborate de un Grup de Lucru al… Mai mult

Stiri

Parlamentul dublează alocațiile copiilor – impact 3 miliarde lei în 2020

Vladimir Ionescu

Camera Deputaților a adoptat miercuri legea de respingere a Ordonanței de Urgență care amâna dublarea alocațiilor până la data de 1 august 2020. Au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță un nou pachet de legi ale Justiției: ”Trebuie să ducem la bun sfârșit ce am început la referendum”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că a convenit cu premierul Ludovic Orban modificarea legilor Justiției printr-un nou pachet legislativ, care va fi elaborat în… Mai mult

Stiri

Prelungirea mandatelor primarilor prin OUG e neconstituțională, la fel legea prin care Parlamentul decide data alegerilor locale – decizii CCR

Vladimir Ionescu

CCR a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că ordonanța de urgență prin care au fost prelungite mandatele aleșilor locali și legea PSD-ALDE-Pro România prin… Mai mult

Stiri

Proiect de dezvoltare a unui test Covid fabricat în România – Universitatea București, parteneră

Vladimir Ionescu

O echipă de specialiști ai Facultății de Biologie din Universitatea din București este parteneră într-un proiect de cercetare pentru dezvoltarea unei metode rapide, fiabile și… Mai mult