Pentru prima oară România se pronunță împotriva unui proiect de Directivă europeană, cel inițiat de CE cu privire la produsele din tutun. E drept, punctul de vedere al României nu este singular. Alături de România, s-au exprimat public împotriva prevederilor proiectului de Directivă Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Spania, Italia. Deși încă nefinalizată, poziția Germaniei care a reieșit din ședințele grupurilor de lucru de până acum, este foarte apropiată de cea a țării noastre.
Poziția României, prin care ne opunem principalelor prevederi ale propunerii de Directivă, printre care interzicerea țigaretelor slim, a celor cu arome sau mărirea avertismentelor de sănătate până la 75% din suprafața pachetului, are însă o miză: accizele. Industria tutunului a adus la bugetul de stat numai anul trecut peste 3 miliarde de euro. Sumă care s-ar reduce dramatic dacă propunerea de Directivă ar fi adoptată în forma actuală.
”România susţine măsurile de reglementare ale produselor din tutun, în măsura în care acestea sunt echilibrate și proporţionate cu obiectivul urmărit, acela de a îmbunătăţii nivelul de sănătate a populaţiei, uşor de implementat şi duc la o corectă informare a consumatorilor”, se arată în documentul care se constituie în poziția de țară cu privire la propunerea CE.
”Prevederile referitoare la interzicerea unor categorii de produse pot determina o contracţie de aproximativ 20,36% din totalul pieţei legale, concomitent cu o reorientare a consumatorilor către produse similare provenite din contrabandă, precum şi diminuarea corespunzătoare a veniturilor bugetare, estimată la circa 1,5 miliarde lei. Reorientarea consumatorilor către produse de contrabandă ar putea inclusiv duce la creşteri ale riscurilor la adresa nivelului de sănătate al populaţiei având în vedere lipsa unui control asupra modului de producere al acestora”, se mai arată în documentul menționat.
Ținând cont de faptul că acciza totală la ţigarete cuprinde şi contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate prevăzute în Legea privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi cota de 1% datorată Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, prevăzută de Legea educaţiei fizice şi sportului, în forma actuală propusă de CE, proiectul are un impact negativ şi asupra veniturilor Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret. Astfel, ”forma actuală a directivei ar putea îngreuna atingerea dezideratului declarat, acela de îmbunătăţire a nivelului de sănătate al populaţiei”, scrie în poziția aprobată de guvern.
Nu în ultimul rând, semnatarii subliniază faptul că securizarea frontierei de Est a Uniunii Europene, în vederea aderării României la spaţiul Schegen, comportă costurile unei logistici care poate deveni împovărătoare, în condiţiile unei potenţiale creşteri a fenomenului de contrabandă.
Principalele obiecții ale României
România nu susţine interzicerea aditivilor şi ingredientelor cu „aroma caracteristică”, printre care se află şi mentolul, dar susţine reglementarea produselor din tutun puternic aromatizate, cu aromă specifică de fructe sau de dulciuri, care au potenţialul de a încuraja şi facilita consumul de tutun în rândul tinerilor şi copiilor.
Țara noastră dorește menţinerea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare privind dimensiunea avertismentelor de sănătate, eventual acceptă creşterea dimensiunii avertismentului numai până la 45% din suprafaţa pachetului. Potrivit documentului citat, complexitatea ambalajului pentru tutun este prima şi cea mai bună linie de apărare împotriva contrafacerii. Imprimarea hi-tech, caracteristicile de design îmbunătăţite şi actualizarea constantă a designului de ambalaj şi forma pachetului prezintă obstacole considerabile şi costisitoare pentru contrafacere. Acest punct de vedere este susţinut şi de Asociaţia Producătorilor de Ambalaje din România (membră a European Carton Market Association), precum şi de OSIM.
O alta propunere cu care Guvernul României nu este de acord este interzicerea țigaretelor slim.
„România îşi exprimă rezervele privind interzicerea producţiei şi comercializării de ţigări mentol şi slim, măsuri propuse Comisia Europeană. Nu credem că interzicerea producţiei şi comercializării de ţigări mentol şi slim respectă această proporţie corectă între criteriile de natură economică şi cele care ţin de sănătatea populaţiei„, declarat, la Bruxelles, Varujan Vosganian.
Documentul aprobat în ședința de guvern de acum două săptămâni precizează că este necesară promovarea în cadrul dezbaterilor ce vor fi purtate la toate nivelurile, a elementelor de poziţie formulate şi aprobate prin prezentul Memorandum.
Indiferent de opiniile personale ale Ministrului Sănătații sau cele ale instituției pe care o conduce, mandatul de țară aprobat de guvern trebuie susținut, negocierile fiind absolut necesar să se poarte în limitele prevăzute de mandat, inclusiv la următoarea ședință EPSCO – Employment, Social Policy and Consumer Affairs (Reuniunea Miniștrilor sănătății din statele membre UE).
Problema Directivei Europene privind tutunul
Parlamentele naționale au fost chemate să decidă asupra proiectului de directivă europeană, conform principiului subsidiarități.
Comisiile pentru Afaceri Europene de la București au dat avize negative proiectului de directivă europeană, pe motiv că încalcă principiul subsidiarității în procesul de legiferare din UE și are efect negativ asupra bugetului de stat.
Comisia de Afaceri Europene a Senatului a pus la îndoială efectele pe care le-ar avea viitparea directivă privind reducerea fumatului.
Directriva ”interzice categorii întregi de produse, neexistând o justificare credibilă oferită de Piaţa Internă sau de sănătatea publică, ceea ce privează producătorii de exerciţiul drepturilor de proprietate intelectuală pe care aceştia le dețin”, susținea comisia.
Comisia de Afaceri Europene: analiza de impact cu ochii pe pierderile la buget
În schimb, Comisia preciza că analiza de impact bugetar arată că taxele si accizele pe tutun reprezintă 2,7% din Produsul Intern Brut al României pe anul 2012 însumând anual peste 3 miliarde de euro.
De asemenea, Comisia a luat în considerare ”pierderile substantiale în plan bugetar, economic si social, în perioadă de criză” și amenințarea asupra locurilor de muncă.
”Industria tutunului contribuie cu 3000 de locuri de muncă directe pe piaţa forţei de muncă, cu 2 miliarde de euro la bugetul de stat din taxa de viciu, taxele si accizele pe tutun însumând peste 3 miliarde de euro”, justificau, în martie, parlamentarii avizul nagativ.
Comisia de Sănătate: Ca medici, nu putem respinge
Una dintre problemele din Parlamentul României a propunerii Comisiei Europene a constat în modul în care a fost trimisă propunerea de Directivă la Comisii. În timp ce la Camera deputaților decizia a fost lăsată la latitudinea Comisiei de Afaceri Europene, la Senat cuvântul principal l-a avut Comisia de Sănătate.
Comisia de sănătate a Senatului a emis un raport de admitere a proiectului de directivă europeană, deși și în acest for unii dintre membri nu erau convinși de eficiența reală a măsurilor anti-fumat propuse de CE.
”O comisie de sănătate nu putea da raport negativ unei directive europene care își propune reducerea fumatului. Am dat raport pozitiv, însă consider că măsurile trebuie adresate copiilor și adolescenților, pentru că adultul, dacă optează pentru fumat, nu poate fi discriminat”, declara, în martie, pentru cursdeguvernare.ro, medicul Florian Popa, din Comisia pentru Sănătate a Senatului.
El s-a arătat sceptic și față de eficiența impunerii unor avetismente mai mari pe pachetele de țigări: ”Nu știu dacă asta are vreo valoare, pentru că pachetele de țigări pot fi expuse în standurile din magazine cu partea care conține marca la vedere”.
