România își mută apărarea antiaeriană mai aproape de satele de la Dunăre aflate pe malul opus de porturile ucrainene atacate de dronele rusești și crește numărul posturilor militare de observație și al patrulelor în zonă, au declarat două surse de rang înalt din domeniul apărării pentru Reuters.
Aceste măsuri, alături de desfășurarea a încă patru avioane de luptă F-16 și extinderea zonei de excludere aeriană, sunt un semn de îngrijorare crescândă în România și în NATO că războiul din Ucraina s-ar putea extinde pe teritoriul alianței.
Atacurile asupra porturilor ucrainene dunărene au început pe 17 iulie
La scurt timp după ce s-a retras din acordul pentru cerealele transportate prin Marea Neagră, pe 17 iulie, Moscova a început să atace porturile și depozitele ucrainene de la Dunăre, într-o aparentă încercare de a sufoca principala rută alternativă pentru exporturile de produse agricole ale Ucrainei.
Printre ținte s-au numărat porturile ucrainene Ismail și Reni, ambele situate la Dunăre.
Bucățile de dronă căzute în România, deși incidente izolate, cresc riscul unor neînțelegeri, sau chiar mai rău, între Rusia și NATO, determinând forțele armate române să sporească securitatea din zonă pentru a proteja civilii, au spus cele două surse.
Armata a construit două adăposturi antiaeriene în micul cătun Plauru, aflat la doar câteva sute de metri de Ismail, iar locuitorilor din zonă li se trimit mesaje RO-Alert atunci când sunt detectate drone rusești.
Vinerea trecută, Ministerul Apărării din România a anunțat că aproximativ 100 de militari americani și patru avioane F-16 Fighting Falcon au sosit la baza aeriană militară Borcea, la aproximativ 150 km sud de Ismail.
De la mijlocul lunii septembrie, Ministerul Apărării a extins, de asemenea, zona de excludere aeriană de-a lungul unei secțiuni a graniței cu Ucraina la până la 30 de kilometri în interiorul României și la o înălțime de 4.000 de metri, ca mijloc de descurajare împotriva dronelor rusești.
***
