România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea. Statistic, situația arată tot mai rău – în 2014 au fost înregistrate 1.036 de cereri de brevete de invenție românești, comparativ cu 1.418 în 2010 sau 1.463 în 2011.

O veste bună: Experții din domeniu au sesizat însă câteva modificări care ar putea indica o creștere a calității acestora și, mai ales a mentalității celor plătesc bani mulți pentru a-și proteja o idee industrială inovatoare – brevetele nu mai sunt inutile trofee etalate în vitrină, ci o posibilă sursă de bani, de dezvoltare a afacerii.

Invenția ”de pus la breloc” și invenția cu potențial

Teoretic, toate invențiile protejate prin brevet au potențial economic, însă practic, lucrurile stau altfel.

Se face o evaluare a invenției atât sub aspectul valorii de înlocuire (ce ar însemna producerea unui obiect pe altă cale decât cea prevăzută de invenție), cât și una a poziției de piață (dacă se cere sau nu se cere respectivul produs pe piață, cât costă implementarea, ce profit aduce etc.).

Profesor doctor inginer Tudor Iclănzan (foto) a predat 40 de ani la Universitatea Politehnică Timișoara, acum are cabinet propriu de consultant în drept industrial, acordă consultanță Universității (pentru cadrele universitare și studenți) și consultanță gratuită tuturor celor interesați din Timiș, prin Biroul regional al OSIM de care se ocupă.

“Exisă o literatură oficială de specialitate în care se vorbește triumfalist despre brevete, dar unii fac brevete doar ca să le pună ca diplome pe perete și să le arate la așa-zisele saloane de invenție unde fiecare invenție primește o medalie.

Problema este dacă produc bani. Suntem furați de aspecte formale, nu vedem fondul. Cele de fond presupun resurse umane și aici suntem deficitari. Nu avem oameni pregătiți pentru transfer de tehnologie.

Totul se constată în rezultatele slabe ale centrelor de transfer tehnologic (câte trec din proprietatea inventatorului în cea a unei firme care aplică brevetul – n. red.)”, explică profesorul Iclănzan.

Acesta deține el însuși 24 de brevete, dar recunoaște cu o sinceritate dezarmantă: „Dacă mă uit în urmă, vreo șapte sunt niște prostii pe care nu știu cum să le retrag. Așa gândeam atunci, cum gândesc acum, încă, mulți alții”.

De-a lungul timpului, a reușit să aplice cinci dintre aceste invenții, ultimele două în urmă cu trei ani.

Brevete de invenție românești. Cel mult 5% din invenții ajung să fie aplicate

Doctor Mircea Frunză, de la Institutul Național de Inventică Iași, care găzduiește și centrul regional de promovare a protecției industriale,  spune că în România a existat până de curând un cult brevetelor,  dar încet se schimbă optica în domeniu.

Acum se observă că România se mișcă spre statistica mondială din domeniu, potrivit căreia doar aproximativ 4% din brevetele de invenție ajung boom-uri economice. 

Cele mai multe brevete sunt însă de inovare.

Ioan Țoțu, fost cercetător la Universitatea Transilvania din Brașov și acum consultant în proprietate industrială, care se ocupă și de Centrul regional Brașov de consultanță OSIM (primul înființat din centrele regionale care acordă consultanță gratuită pentru persoanele fizice și juridice din zonă) spune că ponderea celor care ajung să fie implementate depinde și de mediul economic. „Maximum 5%  se și aplică, iar acestea sunt ale unor firme private”, spune Ioan Țoțu.

Sunt, de obicei, firme autohtone, pentru că străinii și le protejează în țările de origine și vin cu ele în România.

„În general sunt oameni din firme românești, specialiști, nu cercetători, care au niște idei, le aplică și le dezvoltă, fie apelând la un colectiv de cercetare (mai rar), fie la angajați proprii. Ei pun la punct o idee care dă rezultate deosebite și atunci se gândesc, la un moment dat, să și-o protejeze, și vin la noi pentru consiliere.

Au descoperit ceva interesant, căutând soluții pentru problemele lor și apoi își protejează ideea”, explică Ioan Țoțu.

Dacă se întâmplă să existe deja un brevet înregistrat pe descoperirea firmei respective, consultantul îi sfătuiește să meargă mai departe, să inoveze făcând un pas înainte.

„La noi se face, într-un fel, mult reverse engineering, se ia produsul, se studiază cum funcționează și apoi se face un produs mai bun.

Toate marile firme din Occident au un compartiment care studiază și supraveghează ce se întâmplă pe piața de invenții în domeniul lor”, mai spune Ioan Țoțu.

Brevete de invenție românești. Cine le finanțează, cine le aplică

Carmen Neacșu, unul dintre cei doar 153 de consilieri autorizați în țară pentru brevete, crede că nu sunt valorificate prea multe invenții pentru că nu există interes din partea investitorilor, a instituțiilor publice, a unor organisme care ar putea să le folosească.

„Și în străinătate este foarte greu să găsești firma care să fie dispusă să investească într-o soluție care nu este deja brevetată, este numai propusă spre brevetare și nu are garanția că va ieși brevetul. Aici este punctul nevralgic”, explică ea.

Rata de succes este foarte mică, la modul general, dar se înregistrează un succes ridicat la firmele care accesează fonduri europene și își dezvoltă propria afacere pe brevetul respectiv.

„Au învățat care sunt programele pe care le pot accesa, care le sunt de folos, au învățat să scrie cereri de finanțare și au obținut bani, și încet, încet au crescut.

Este cea mai la îndemână și ușor de realizat, și cu cea mai mare rată de succes – 80%.

Caietele de sarcini ale programelor care finanțează dezvoltarea firmelor pe bază de idei inovative sunt în așa fel întocmite, încât, de la bun început, finanțarea nu se dă decât dacă soluția este brevetabilă.

Știi de la început că vei obține finanțarea fiindcă soluția este brevetabilă și acest lucru este garantat de un raport de cercetare cu opinie scrisă de la OSIM”, mai spune Carmen Neacșu.

Speranța – cumpărătorul străin

Se mai poate aplica un brevet, și aceasta este o modalitate care va fi probabil tot mai des întâlnită fiindcă s-au dezvoltat verigile intermediare, dacă acesta se vinde unui producător puternic din domeniu.

La Iași, un scaun al unei făbricuțe mici a fost cumpărat de IKEA, după protejarea proprietății industriale.

Acum, la Carmen Neacșu se află o soluție destinată turnurilor de control ale traficului aerian, pe care experta o consideră revoluționară în domeniu. Ideea aparține unei persoane fizice, care nu provine din domeniu, și este una din cele cu potențial uriaș de valorificare.

Ideea este protejată și urmează și brevetarea, iar Carmen Neacșu l-a sfătuit pe inventator să înceapă negocierile cu companii aeriene arabe, imediat după înregistrarea cererii.

Documentarea din invenții

Nu este însă cea mai bună soluție, întotdeauna, atrage atenția Carmen Neacșu, reprezentanta Centrului regional de promovare proprietate industrială Maramureș. „Firmele mari au putere financiare și pot să modifice o invenția și să o transforme într-un brevet propriu, pentru că au specialiști, știu cum se face asta și au departamente de transfer de tehnologie proprii care cu asta se ocupă.

Ele sunt cele care culeg informația și stabilesc management invențiilor în firma respectivă”, spune consiliera ]n proprietate industrială.

Tot din brevete și din documentație își pot selecta și specialiști.

Carmen Neacșu a întâlnit oameni care au fost păcăliți de mari companii. De exemplu, un inventator s-a adresat singur, fără să fie consultatat și fără să-și fi protejat ideea, unui mare concern auto german care l-a refuzat, dar uletrior a aplicat soluția românului.

Brevete de invenție românești. 20 de ani pentru ca inventatorii să înțeleagă că important este să aplici invenția. Crizele ajută

proprietate industriala” width=”170″ height=”152″ />Carmen Neacșu (foto) lucrează de 15 ani în domeniu, este inginer, a făcut cursuri de marketing și apoi s-a specializat pe consiliere în proprietate industrială. A văzut și ea cum a evoluat nu numai domeniul ei, ci și întreaga economie, între cele două fiind o strînsă legătură.

În această perioadă a avut loc o schimbare importantă de mentalitate, și acesta este cel mai mare câștig: „A fost nevoie de peste 20 de ani ca să convingi inventatorii că nu este suficient să ai un brevet, un titlul de proprietate, ci trebuie să obții ceva, să îl valorifici – ori să pui în practică soluția respectivă, ori să faci bani cu ea vânzând-o”, spune Carmen Neacșu.

Când a început activitatea pe acest segment foarte restrâns, nu treceau pe la ea mai mult de una – două cereri de brevetare pe an. Acum sunt zeci de astfel de proiecte, tot mai valoroase:

„Când s-a intrat în criză a început schimbarea – 2008, 2009, 2010, aceștia au fost anii care au generat o modificare totală de mentalitatea.

În general, în perioade de criză, de recesiune economică, se caută soluții care să te ajute să ieși din impas. Este ca un fel de bombă creativă. Atunci s-a produs și modificarea ca număr de brevete, de cereri de brevetare.

Este o creștere majoră – înainte de 2008, mai mult de o cerere de brevet, două, pe an, nu erau. Acum sunt de ordinul zecilor, de care am eu știință, dar mai sunt multe care nu trec pe la mine”, mai spune Carmen Neacșu.

În cei 15 a trăit confirmarea a ceea ce citise în literatura de specialitate:

„Când cererile de brevet cresc, înseamnă că este nevoie de brevete care să rezolve niște probleme economice. Soluțiile inovatoare pot face asta.

Brokeraj de invenții

În urmă cu câțiva ani, la Brașov și-a făcut apariția, pentru culegerea de date, prima entitate de brokeraj tehnologic,  care face match-making între companiile interesate de inovare sau care caută soluții pentru problemele lor, pe de o parte, și între inventatori, de cealaltă parte.

La fel ca și agențiile imobiliare, acestea introduc în baza de date invențiile cu potențial economic ale celor care ar fi dispuși, dacă se găsește cumpărător, să-și vândă dreptul de proprietate.

Evenimente de genul match-making se organizează mereu la Salonul de Inventică de la Geneva, pentru a ajuta acest transfer tehnologic, dar în toate țările există firme specializate care se ocupă cu așa ceva.

Cei ajunși la Brașov în căutare de brevete de invenție românești erau de la o mare casă de avocatură.

„Ei merg dincolo de ceea ce facem noi, care acordăm consultanță pentru brevetare. Ei ajută mediul de afaceri să le aplice, contactează proprietarii invențiilor și potențialii investitori„, explică Ioan Țoțu, fost cercetător și acum consultant în proprietate industrială, care se ocupă și de Centrul regional Brașov de consultanță OSIM.

Ioan Țoțu a văzut pentru prima oară un astfel de departament de brokeraj la Camera de Comerț și Industrie din Hamburg, în 2006.

Unul dintre exemplele oferite este cel al unei firme de textile care căuta un colorant rezistent pentru un anumit tip de fibre și a găsit ceea ce dorea la acest departament. Uneori invenția nu este tocmai potrivită în acel moment, dar se poate adapta la dorința clientului respectiv.

În acel caz concret, după compania din domeniul textilelor, au apărut și cereri de vopsea pentru nave.

Dacă dintr-o sută de brevete intermediate se aplică unul pe an, este deja profitabil, spune Ioan Țoțu.

Infrastructura de consiliere

• În România existau în februarie 2016 doar 286 de consilieri în proprietate industrială, din care doar 153 erau autorizați pe brevete de invenții.
• 200 de consilieri sunt în București (cei mai mulți lucrează în firme care se ocupă de așa ceva și mari case de avocatură). Sunt doar câteva firme care au consilier pe brevete. Printre acestea, OMV Petrom SA, Aerostar SA, Arctic SA și Biotehnos SA (farmaceutice).
• 3 consilieri lucrează în cabinetul Nestor Nestor Diculescu Kingston Peterson, iar unul la Mușat și Asociații.
• Un consilier în brevete este angajat și la Clubul Sportiv al Armatei Steaua (angajat, probabil, după ce a apărut conflictul cu Gigi Becali).
• În 20 de județe nu există niciun consilier

Unde pot fi găsiți consilieri care acordă ajutor gratuit (lucrează în centrele regionale ale OSIM, fiind colaboratori ai instituției), dar numai până într-un anumit punct, după care urmează discuția doar cu specialiștii OSIM:

Brevete de invenție românești. Înregistrarea la OSIM:

• un brevet poate fi acordat pentru orice invenţie cu caracter tehnic având ca obiect un produs sau un procedeu, cu condiţia ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială (“perpetuum mobile” nu este brevetabil, fiindcă funcționarea lui contravine legilor fizicii)
• durata procedurii este de 2 – 5 ani (există și procedură de urgență, cu taxe duble)
• protecția începe cu cea provizorie, după înregistrarea cererii de brevetare
• durata unui brevet este de 20 de ani

110 ani de la primul brevet din România

• România este a treia țară europeană care a avut o legislație a mărcilor (în 1893).
• Prima lege românească a intrat în vigoarea brevetelor – 1906, când s-a înființat OSIM și regele Carol I a semnat primul brevet regal. Avema până în 1940 aveam proprietatea intelectuală.

În 2014, potrivit datelor de la OSIM, s-au depus 1.036 de cereri de înregistrare de brevete de invenție românești, din care 952 au fost cereri depuse de persoane fizice sau juridice române, iar 84, de către persoane străine.