România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică - CursDeGuvernare.ro
duminică

24 octombrie, 2021

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

28 martie, 2016

proprietate intelectualaBinecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea.
Statistic, situația arată tot mai rău – în 2014 au fost înregistrate 1.036 de cereri de brevete, comparativ cu 1.418 în 2010 sau 1.463 în 2011.

O veste bună: Experții din domeniu au sesizat însă câteva modificări care ar putea indica o creștere a calității acestora și, mai ales a mentalității celor plătesc bani mulți pentru a-și proteja o idee industrială inovatoare – brevetele nu mai sunt inutile trofee etalate în vitrină, ci o posibilă sursă de bani, de dezvoltare a afacerii.

Invenția ”de pus la breloc” și invenția cu potențial

Teoretic, toate invențiile protejate prin brevet au potențial economic, însă practic, lucrurile stau altfel.


Se face o evaluare a invenției atât sub aspectul valorii de înlocuire (ce ar însemna producerea unui obiect pe altă cale decât cea prevăzută de invenție), cât și una a poziției de piață (dacă se cere sau nu se cere respectivul produs pe piață, cât costă implementarea, ce profit aduce etc.).

tudor iclanzanProfesor doctor inginer Tudor Iclănzan (foto) a predat 40 de ani la Universitatea Politehnică Timișoara, acum are cabinet propriu de consultant în drept industrial, acordă consultanță Universității (pentru cadrele universitare și studenți) și consultanță gratuită tuturor celor interesați din Timiș, prin Biroul regional al OSIM de care se ocupă.

“Exisă o literatură oficială de specialitate în care se vorbește triumfalist despre brevete, dar unii fac brevete doar ca să le pună ca diplome pe perete și să le arate la așa-zisele saloane de invenție unde fiecare invenție primește o medalie.

Problema este dacă produc bani. Suntem furați de aspecte formale, nu vedem fondul. Cele de fond presupun resurse umane și aici suntem deficitari. Nu avem oameni pregătiți pentru transfer de tehnologie.


Totul se constată în rezultatele slabe ale centrelor de transfer tehnologic (câte trec din proprietatea inventatorului în cea a unei firme care aplică brevetul – n. red.)”, explică profesorul Iclănzan.

Acesta deține el însuși 24 de brevete, dar recunoaște cu o sinceritate dezarmantă: „Dacă mă uit în urmă, vreo șapte sunt niște prostii pe care nu știu cum să le retrag. Așa gândeam atunci, cum gândesc acum, încă, mulți alții”.

De-a lungul timpului, a reușit să aplice cinci dintre aceste invenții, ultimele două în urmă cu trei ani.

Cel mult 5% din invenții ajung să fie aplicate

Doctor Mircea Frunză, de la Institutul Național de Inventică Iași, care găzduiește și centrul regional de promovare a protecției industriale,  spune că în România a existat până de curând un cult brevetelor,  dar încet se schimbă optica în domeniu.

Acum se observă că România se mișcă spre statistica mondială din domeniu, potrivit căreia doar aproximativ 4% din brevetele de invenție ajung boom-uri economice. 

Cele mai multe brevete sunt însă de inovare.

Ioan Țoțu, fost cercetător la Universitatea Transilvania din Brașov și acum consultant în proprietate industrială, care se ocupă și de Centrul regional Brașov de consultanță OSIM (primul înființat din centrele regionale care acordă consultanță gratuită pentru persoanele fizice și juridice din zonă) spune că ponderea celor care ajung să fie implementate depinde și de mediul economic. „Maximum 5%  se și aplică, iar acestea sunt ale unor firme private”, spune Ioan Țoțu.

Sunt, de obicei, firme autohtone, pentru că străinii și le protejează în țările de origine și vin cu ele în România.

„În general sunt oameni din firme românești, specialiști, nu cercetători, care au niște idei, le aplică și le dezvoltă, fie apelând la un colectiv de cercetare (mai rar), fie la angajați proprii. Ei pun la punct o idee care dă rezultate deosebite și atunci se gândesc, la un moment dat, să și-o protejeze, și vin la noi pentru consiliere.

Au descoperit ceva interesant, căutând soluții pentru problemele lor și apoi își protejează ideea”, explică Ioan Țoțu.

Dacă se întâmplă să existe deja un brevet înregistrat pe descoperirea firmei respective, consultantul îi sfătuiește să meargă mai departe, să inoveze făcând un pas înainte.

„La noi se face, într-un fel, mult reverse engineering, se ia produsul, se studiază cum funcționează și apoi se face un produs mai bun.

Toate marile firme din Occident au un compartiment care studiază și supraveghează ce se întâmplă pe piața de invenții în domeniul lor”, mai spune Ioan Țoțu.

firme care introduc procese inovatoare
Sursa: Raport al Comisiei Europene

Cine finanțează brevetele, cine le aplică

Carmen Neacșu, unul dintre cei doar 153 de consilieri autorizați în țară pentru brevete, crede că nu sunt valorificate prea multe invenții pentru că nu există interes din partea investitorilor, a instituțiilor publice, a unor organisme care ar putea să le folosească.

„Și în străinătate este foarte greu să găsești firma care să fie dispusă să investească într-o soluție care nu este deja brevetată, este numai propusă spre brevetare și nu are garanția că va ieși brevetul. Aici este punctul nevralgic”, explică ea.

Rata de succes este foarte mică, la modul general, dar se înregistrează un succes ridicat la firmele care accesează fonduri europene și își dezvoltă propria afacere pe brevetul respectiv.

„Au învățat care sunt programele pe care le pot accesa, care le sunt de folos, au învățat să scrie cereri de finanțare și au obținut bani, și încet, încet au crescut.

Este cea mai la îndemână și ușor de realizat, și cu cea mai mare rată de succes – 80%.

Caietele de sarcini ale programelor care finanțează dezvoltarea firmelor pe bază de idei inovative sunt în așa fel întocmite, încât, de la bun început, finanțarea nu se dă decât dacă soluția este brevetabilă.

Știi de la început că vei obține finanțarea fiindcă soluția este brevetabilă și acest lucru este garantat de un raport de cercetare cu opinie scrisă de la OSIM”, mai spune Carmen Neacșu.

Speranța – cumpărătorul străin

Se mai poate aplica un brevet, și aceasta este o modalitate care va fi probabil tot mai des întâlnită fiindcă s-au dezvoltat verigile intermediare, dacă acesta se vinde unui producător puternic din domeniu.

La Iași, un scaun al unei făbricuțe mici a fost cumpărat de IKEA, după protejarea proprietății industriale.

Acum, la Carmen Neacșu se află o soluție destinată turnurilor de control ale traficului aerian, pe care experta o consideră revoluționară în domeniu. Ideea aparține unei persoane fizice, care nu provine din domeniu, și este una din cele cu potențial uriaș de valorificare.

Ideea este protejată și urmează și brevetarea, iar Carmen Neacșu l-a sfătuit pe inventator să înceapă negocierile cu companii aeriene arabe, imediat după înregistrarea cererii.

aplicatii pentru patente PCT
Sursa: Raport al Comisiei Europene

Documentarea din invenții

Nu este însă cea mai bună soluție, întotdeauna, atrage atenția Carmen Neacșu, reprezentanta Centrului regional de promovare proprietate industrială Maramureș. „Firmele mari au putere financiare și pot să modifice o invenția și să o transforme într-un brevet propriu, pentru că au specialiști, știu cum se face asta și au departamente de transfer de tehnologie proprii care cu asta se ocupă.

Ele sunt cele care culeg informația și stabilesc management invențiilor în firma respectivă”, spune consiliera ]n proprietate industrială.

Tot din brevete și din documentație își pot selecta și specialiști.

Carmen Neacșu a întâlnit oameni care au fost păcăliți de mari companii. De exemplu, un inventator s-a adresat singur, fără să fie consultatat și fără să-și fi protejat ideea, unui mare concern auto german care l-a refuzat, dar uletrior a aplicat soluția românului.

20 de ani pentru ca inventatorii să înțeleagă că important este să aplici invenția. Crizele ajută

carmen neacsu consilier <a class=proprietate industriala” width=”170″ height=”152″ />Carmen Neacșu (foto) lucrează de 15 ani în domeniu, este inginer, a făcut cursuri de marketing și apoi s-a specializat pe consiliere în proprietate industrială. A văzut și ea cum a evoluat nu numai domeniul ei, ci și întreaga economie, între cele două fiind o strînsă legătură.

În această perioadă a avut loc o schimbare importantă de mentalitate, și acesta este cel mai mare câștig: „A fost nevoie de peste 20 de ani ca să convingi inventatorii că nu este suficient să ai un brevet, un titlul de proprietate, ci trebuie să obții ceva, să îl valorifici – ori să pui în practică soluția respectivă, ori să faci bani cu ea vânzând-o”, spune Carmen Neacșu.

Când a început activitatea pe acest segment foarte restrâns, nu treceau pe la ea mai mult de una – două cereri de brevetare pe an. Acum sunt zeci de astfel de proiecte, tot mai valoroase:

„Când s-a intrat în criză a început schimbarea – 2008, 2009, 2010, aceștia au fost anii care au generat o modificare totală de mentalitatea.

În general, în perioade de criză, de recesiune economică, se caută soluții care să te ajute să ieși din impas. Este ca un fel de bombă creativă. Atunci s-a produs și modificarea ca număr de brevete, de cereri de brevetare.

Este o creștere majoră – înainte de 2008, mai mult de o cerere de brevet, două, pe an, nu erau. Acum sunt de ordinul zecilor, de care am eu știință, dar mai sunt multe care nu trec pe la mine”, mai spune Carmen Neacșu.

În cei 15 a trăit confirmarea a ceea ce citise în literatura de specialitate:

„Când cererile de brevet cresc, înseamnă că este nevoie de brevete care să rezolve niște probleme economice. Soluțiile inovatoare pot face asta.

Brokeraj de invenții

În urmă cu câțiva ani, la Brașov și-a făcut apariția, pentru culegerea de date, prima entitate de brokeraj tehnologic,  care face match-making între companiile interesate de inovare sau care caută soluții pentru problemele lor, pe de o parte, și între inventatori, de cealaltă parte.

La fel ca și agențiile imobiliare, acestea introduc în baza de date invențiile cu potențial economic ale celor care ar fi dispuși, dacă se găsește cumpărător, să-și vândă dreptul de proprietate.

Evenimente de genul match-making se organizează mereu la Salonul de Inventică de la Geneva, pentru a ajuta acest transfer tehnologic, dar în toate țările există firme specializate care se ocupă cu așa ceva.

Cei ajunși la Brașov în căutare de invenții erau de la o mare casă de avocatură.

Ei merg dincolo de ceea ce facem noi, care acordăm consultanță pentru brevetare. Ei ajută mediul de afaceri să le aplice, contactează proprietarii invențiilor și potențialii investitori„, explică Ioan Țoțu, fost cercetător și acum consultant în proprietate industrială, care se ocupă și de Centrul regional Brașov de consultanță OSIM.

Ioan Țoțu a văzut pentru prima oară un astfel de departament de brokeraj la Camera de Comerț și Industrie din Hamburg, în 2006.

Unul dintre exemplele oferite este cel al unei firme de textile care căuta un colorant rezistent pentru un anumit tip de fibre și a găsit ceea ce dorea la acest departament. Uneori invenția nu este tocmai potrivită în acel moment, dar se poate adapta la dorința clientului respectiv.

În acel caz concret, după compania din domeniul textilelor, au apărut și cereri de vopsea pentru nave.

Dacă dintr-o sută de brevete intermediate se aplică unul pe an, este deja profitabil, spune Ioan Țoțu.

brevete osim
Sursa: OSIM. Anul de referință – 2014

Infrastructura de consiliere

  • În România existau în februarie 2016 doar 286 de consilieri în proprietate industrială, din care doar 153 erau autorizați pe brevete de invenții.
  • 200 de consilieri sunt în București (cei mai mulți lucrează în firme care se ocupă de așa ceva și mari case de avocatură). Sunt doar câteva firme care au consilier pe brevete. Printre acestea, OMV Petrom SA, Aerostar SA, Arctic SA și Biotehnos SA (farmaceutice).
  • 3 consilieri lucrează în cabinetul Nestor Nestor Diculescu Kingston Peterson, iar unul la Mușat și Asociații.
  • Un consilier în brevete este angajat și la Clubul Sportiv al Armatei Steaua (angajat, probabil, după ce a apărut conflictul cu Gigi Becali).
  • În 20 de județe nu există niciun consilier

Unde pot fi găsiți consilieri care acordă ajutor gratuit (lucrează în centrele regionale ale OSIM, fiind colaboratori ai instituției), dar numai până într-un anumit punct, după care urmează discuția doar cu specialiștii OSIM:

hartă consilieri gratuiți
(CLICK AICI PENTRU MAI MULTE INFORMAȚII)
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

 

Înregistrarea unui brevet la OSIM:

  • un brevet poate fi acordat pentru orice invenţie cu caracter tehnic având ca obiect un produs sau un procedeu, cu condiţia ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială (“perpetuum mobile” nu este brevetabil, fiindcă funcționarea lui contravine legilor fizicii)
  • durata procedurii este de 2 – 5 ani (există și procedură de urgență, cu taxe duble)
  • protecția începe cu cea provizorie, după înregistrarea cererii de brevetare
  • durata unui brevet este de 20 de ani

110 ani de la primul brevet din România

  • România este a treia țară europeană care a avut o legislație a mărcilor (în 1893).
  • Prima lege românească a intrat în vigoarea brevetelor – 1906, când s-a înființat OSIM și regele Carol I a semnat primul brevet regal. Avema până în 1940 aveam proprietatea intelectuală.

În 2014, potrivit datelor de la OSIM, s-au depus 1.036 de cereri de înregistrare de brevete de invenție, din care 952 au fost cereri depuse de persoane fizice sau juridice române, iar 84, de către persoane străine.

cereri brevete osim 2014
Sursa: OSIM. Anul de referință – 2014

citește și

lasă un comentariu

6 răspunsuri

  1. Iata un articol, nu numai interesant dar si deosebit de util.
    Intamplator sau nu, cunosc bine domeniul. Am o istorie de 34 de ani ca examinator de brevete si nu numai, la OSIM. Acum sunt tanar pensionar, inca implicat in aceasta fascinanta activitate. Toate adevarurile spuse in cadrul articolului imi sunt cunoscute si nu odata am transmis ideea, expusa in articol, de a se degreva inventatorii de incarcatura economica a brevetului. „Inventatorul om de afaceri” reprezinta un concept si o mantalitate intalnite in secolul 19 in spacial in SUA si, conform unor tari precum India, Brazilia si chiar Rusia, ele pot reapare in secolul 21 in care inventatorilor trebuie sa li se acorde atentia necesara ca unor eroi. De catre cine? In primul rand de catre mass media si apoi, pe baza notorietatii, cine stie … In concluzie felicitari pentru frumoasa indrazneala de a propune citirea unui astfel de articol.

  2. Buna ziua,
    Am o inventie privind un medicament pentru terapia adenomocarcinomului si cancerului de colon.Inventie se afla in etapa de examinarea de fond la OSIM ROMANIA.Este nevoie de finantare pentru cercetare si realizare medicamentului.Exista interes?…
    Medicamentul propus prin inventia mea actioneaza doar pe baza propietatilor sale fizice, motiv pentru care nu prezinta reactii adverse,sunt modest cand spun ca este genial.

  3. Sunt posesorul unui brevet de inventie RO 127226 B1 din domeniul pompelor de apa, cu titlul POMPA VOLUMO-CINETICA. O inventie pionier, care revolutioneaza domeniul sau de specialitate, are un randament dublu fata de randamentul pompelor cunoscute. Caut ori ce fel de colaborare: asociat, finantator, producator, care doreste sa se implice in realizarea acetui proiect. Contact e-mail cosma.vasile@yahoo.com

    Mentionez faptul ca pe plan mondial, dealungul istoriei, au fost inventate doar doua tipuri (categorii) de pompe:
    – 1 pompele volumice, cele cu membrana sau cu piston, roti dintate, etc;
    – 2 pompele cinetice, care se mai numesc si pompe centrifuge.

  4. Cum poti breveta un motor compos numai din mecanisme fara{magneti baterii sau ceva electric}poate fi fabricat in multe variante si diferite puteri nu consuma nimic datorita geometriei in care sint asezate sau se rotesc {deplseaza unele mecanisme} din motor, daca nu se poate breveta perpetuum mobile? Sau motorul cu magneti prmanenti care nici ala nu consuma nimic? Acest motor poate dezvolta o putere imensa la limita rezistentei otelului dn care este facut.

  5. Am avut atatea idei care mai devreme sau mai tarziu au fost puse in practica… Si le-am avut fara sa le caut. Pur si simplu veneau. Vorba aia, „zice mintea mea in gandul ei”. Ziceai ca creierul meu are o minte a lui, se gandea acolo si apoi imi prezenta mie niste idei.
    :))
    Cred ca daca era sa activez in inventica, sa fac un ban din asa ceva si sa fiu motivat sa vin cu idei, cred ca ploua cu idei.

    Inca mai am… Bine, multi au. In fine!, este frustrant sa vezi ca nu poti face nimic cu ele. Proceduri… umblatura… Taxe mari etc. Nici n’as sti pe care sa o brevetez, pe care sa pariez timpul si banii, ca n’am nelimitat nici una si nici alta. De fapt, nu prea am nici pentru o aplicatie. Nici nu inteleg procedura, nici… bleah!

    Si daca o inregistrezi in Romania e tot degeaba, ai 1 an la dispozitie sa o inregistrezi si prin alte parti. Alti bani…

    … si e posibil sa nu ti-o cumpere nimeni, sa gaseasca o modalitate de a te ocoli, de a face ceva similar. De ce sa iti dea tie bani?
    🙂
    Etc. Tu cu ideea, altii cu profitul.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

6 răspunsuri

  1. Iata un articol, nu numai interesant dar si deosebit de util.
    Intamplator sau nu, cunosc bine domeniul. Am o istorie de 34 de ani ca examinator de brevete si nu numai, la OSIM. Acum sunt tanar pensionar, inca implicat in aceasta fascinanta activitate. Toate adevarurile spuse in cadrul articolului imi sunt cunoscute si nu odata am transmis ideea, expusa in articol, de a se degreva inventatorii de incarcatura economica a brevetului. „Inventatorul om de afaceri” reprezinta un concept si o mantalitate intalnite in secolul 19 in spacial in SUA si, conform unor tari precum India, Brazilia si chiar Rusia, ele pot reapare in secolul 21 in care inventatorilor trebuie sa li se acorde atentia necesara ca unor eroi. De catre cine? In primul rand de catre mass media si apoi, pe baza notorietatii, cine stie … In concluzie felicitari pentru frumoasa indrazneala de a propune citirea unui astfel de articol.

  2. Buna ziua,
    Am o inventie privind un medicament pentru terapia adenomocarcinomului si cancerului de colon.Inventie se afla in etapa de examinarea de fond la OSIM ROMANIA.Este nevoie de finantare pentru cercetare si realizare medicamentului.Exista interes?…
    Medicamentul propus prin inventia mea actioneaza doar pe baza propietatilor sale fizice, motiv pentru care nu prezinta reactii adverse,sunt modest cand spun ca este genial.

  3. Sunt posesorul unui brevet de inventie RO 127226 B1 din domeniul pompelor de apa, cu titlul POMPA VOLUMO-CINETICA. O inventie pionier, care revolutioneaza domeniul sau de specialitate, are un randament dublu fata de randamentul pompelor cunoscute. Caut ori ce fel de colaborare: asociat, finantator, producator, care doreste sa se implice in realizarea acetui proiect. Contact e-mail cosma.vasile@yahoo.com

    Mentionez faptul ca pe plan mondial, dealungul istoriei, au fost inventate doar doua tipuri (categorii) de pompe:
    – 1 pompele volumice, cele cu membrana sau cu piston, roti dintate, etc;
    – 2 pompele cinetice, care se mai numesc si pompe centrifuge.

  4. Cum poti breveta un motor compos numai din mecanisme fara{magneti baterii sau ceva electric}poate fi fabricat in multe variante si diferite puteri nu consuma nimic datorita geometriei in care sint asezate sau se rotesc {deplseaza unele mecanisme} din motor, daca nu se poate breveta perpetuum mobile? Sau motorul cu magneti prmanenti care nici ala nu consuma nimic? Acest motor poate dezvolta o putere imensa la limita rezistentei otelului dn care este facut.

  5. Am avut atatea idei care mai devreme sau mai tarziu au fost puse in practica… Si le-am avut fara sa le caut. Pur si simplu veneau. Vorba aia, „zice mintea mea in gandul ei”. Ziceai ca creierul meu are o minte a lui, se gandea acolo si apoi imi prezenta mie niste idei.
    :))
    Cred ca daca era sa activez in inventica, sa fac un ban din asa ceva si sa fiu motivat sa vin cu idei, cred ca ploua cu idei.

    Inca mai am… Bine, multi au. In fine!, este frustrant sa vezi ca nu poti face nimic cu ele. Proceduri… umblatura… Taxe mari etc. Nici n’as sti pe care sa o brevetez, pe care sa pariez timpul si banii, ca n’am nelimitat nici una si nici alta. De fapt, nu prea am nici pentru o aplicatie. Nici nu inteleg procedura, nici… bleah!

    Si daca o inregistrezi in Romania e tot degeaba, ai 1 an la dispozitie sa o inregistrezi si prin alte parti. Alti bani…

    … si e posibil sa nu ti-o cumpere nimeni, sa gaseasca o modalitate de a te ocoli, de a face ceva similar. De ce sa iti dea tie bani?
    🙂
    Etc. Tu cu ideea, altii cu profitul.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr