luni

16 mai, 2022

România, în topul european la deficitul public pe T1 2021 – dar în ultima treime la datoria publică

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 iulie, 2021

România a înregistrat în primul trimestru al anului curent un deficit public de -10,3% din PIB în termeni bruți și de -8,3% din PIB pe seria ajustată după sezonalitate, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru toate statele membre UE.

Aceste valori sunt mai mari decât media europeană de -8,2% brut și, respectiv -6,8% ajustat sezonier și depășesc ținta de -7,2% din PIB asumată pentru 2021.

Valorile prezentate începând cu T1 2019 arată că noi eram deja puternic intrați în teritoriul negativ încă înainte de apariția pandemiei, spre deosebire de toate celelalte state din regiune și de trendul la nivelul Uniunii.


De aceea, marja de manevră pentru măsurile de combatere a efectelor acesteia a fost mai mică și gestiunea financiară mult mai dificilă.

În acest context, trebuie subliniat că ne-am situat doar pe locul șase între statele UE ca nivel al deficitului public raportat la PIB pe primul sfert al anului în curs, după țări precum Grecia (-18,1% din PIB), Franța (-15,4% din PIB), Italia, Malta (ambele cu -13,1%) și Belgia (-11,7% din PIB).

(Citiți și:”Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu”)

Practic, prin efectul de bază defavorabil pentru creșterea datoriei publice și angajamentele de plată pe viitor, antepandemie, dar favorabil statistic pentru că evoluția face raportarea la situația deja problematică anterioară, am ajuns să ne situăm în două grafice ale Eurostat relativ bine, de-abia pe locul 22 din 27 de state la creșterea deficitului față de trimestrul anterior și pe locul 18 din 27 la creșterea deficitului față de ACELAȘI trimestru din 2020.


Dacă mai adăugăm și faptul că figuram la finele T1 2021 și pe locul 19 din 27 în UE la datoria publică raportată la PIB (între timp, am mai adăugat două puncte procentuale și am urcat spre 50%), s-ar putea argumenta că încă stăm bine și că situația a fost bine gestionată în condițiile date.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Din păcate, perspectivele de a reveni rapid spre încadrarea în cele trei procente fatidice cerute de regulile Maastricht nu arată prea grozav. Asta deoarece alte state au făcut cheltuieli ocazionale într-o situație deosebit de dificilă, pe când noi a trebuit să le acomodăm și pe acestea alături de cheltuielile structurale deja expandate peste posibilități.

Care, dacă ne mai amintim (dacă nu, o să ne amintească Comisia Europeană, imediat ce va trece criza Covid), ne trimiseseră în procedură de deficit excesiv, suspendată norocos exact atunci când ar fi trebuit să ne justificăm pentru angajamentele discutabile luate de statul român peste posibilitățile reale ale bugetului public.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Problema e că statul a pierdut controlul cheltuielilor.
    Sumedenia de legi , norme care măresc automat și anual anumite venituri acordate bugetarilor și pensionarilor speciali, dau peste cap oricare tentativa de control logic al cheltuielilor.
    Chiar mister Citu se lamenta public de creșterea acestor cheltuieli specifice.
    Fara reforme fiscal bugetare , strada e cunoscuta. FMI sau faliment model Grecia.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Problema e că statul a pierdut controlul cheltuielilor.
    Sumedenia de legi , norme care măresc automat și anual anumite venituri acordate bugetarilor și pensionarilor speciali, dau peste cap oricare tentativa de control logic al cheltuielilor.
    Chiar mister Citu se lamenta public de creșterea acestor cheltuieli specifice.
    Fara reforme fiscal bugetare , strada e cunoscuta. FMI sau faliment model Grecia.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: