Un studiu recent al Băncii Mondiale analizează acțiunile întreprinse în sectorul financiar de autoritățile din 154 de țări și alte jurisdicții, ca răspuns la actuala pandemie, pentru a sprijini debitorii aflați în dificultate (“financial distress”) și a menține furnizarea de servicii financiare critice pentru economia reală.
România apare încadrată în categoria statelor cu cel mai înalt nivel de activitate în această privință, notează Cristian Bichi, consilier al guvernatorului BNR, într-o opinie publicată pe blogul instituției.
Documentul de lucru “Inventarierea răspunsului de politică în sectorul financiar la COVID-19 în lume” a fost publicat în decembrie 2020. El surprinde politicile privind sectorul respectiv adoptate de guverne, bănci centrale, autorități de reglementare financiară și organizații ce stabilesc standarde internaționale urmare șocului macrofinanciar indus de pandemia Covid-19.
Alte studii realizate de economiști arată că România a alocat procente semnificativ mai reduse, raportate la PIB, decât alte state din regiune în ceea ce privește sprijinul direct acordat companiilor și persoanelor afectate de pandemie (șomaj tehnic, granturi etc).
Studiul Băncii Mondiale prezintă patru categorii de măsuri, având denumirea și conținutul descris mai jos:
- Sectorul bancar – cuprinde măsuri de încurajare a fluxului de credit către economia reală prin ușurarea cerințelor de reglementare (de ex. stimularea utilizării rezervelor de lichiditate și de capital, abordare flexibilă în privința expunerilor neperformante și a clasificării activelor) și măsuri de asigurare de sprijin direct către debitori (de ex. garanții publice pentru împrumuturi, reducerea ratelor de dobândă, moratorii privind plata datoriilor, încurajarea restructurării împrumuturilor). De asemenea, în această categorie sunt cuprinse măsuri de flexibilizare a cerințelor de integritate financiară și măsuri de gestiune a crizei (în principal în domeniul rezoluției și garantării depozitelor);
- Lichiditate și finanțare – sunt surprinse măsurile menite să asigure condiții adecvate de finanțare și lichiditate pentru intermediarii financiari (de ex. injecții directe de lichiditate din partea băncilor centrale, cerințe mai scăzute pentru rezervele minime obligatorii, cumpărări de obligațiuni ale propriului stat pe piața locală de către autoritățile monetare, linii swap dolari SUA sau euro între băncile centrale);
- Piețe financiare și instituții financiare nebancare – sunt cuprinse măsurile ce vizează buna funcționare a piețelor financiare (de ex. interzicerea vânzării în lipsă, întrerupătoare de circuit), cât și reglementările destinate să asigure sprijin și orientare instituțiilor financiare, altele decât băncile.
- Sisteme de plăți și infrastructurile piețelor financiare – sunt incluse măsurile privind buna funcționare a sistemelor de plăți, inclusiv facilitarea plăților prin cash și metode digitale. O parte din aceste ultime măsuri au fost luate pentru ușurarea distribuirii de ajutoare financiare guvernamentale către firme și populație.
Prelucrarea informațiilor din baza de date relevă că, până la 1 septembrie 2020, țările și celelalte entități recenzate au luat 3.129 de măsuri de politică. Cum era de așteptat, dată fiind importanța acestuia în cadrul sistemelor financiare naționale, cele mai multe din măsuri (54%) s-au concentrat în sectorul bancar. Urmează, în ordine, categoriile lichiditate și finanțare (25%), Piețe financiare și instituții financiare nonbancare (12,75%) și Sisteme de plăți (7,9%).
Pentru a facilita comparațiile internaționale, autorii studiului au elaborat indicele Financial Policy Response Activity Index (FPRAI), care reprezintă suma numărului de măsuri cuprinse în toate cele patru categorii, luate până la un anumit moment de o țară.
Studiul Băncii Mondiale arată că România, ce e încadrată în categoria țărilor HIC (state cu venituri înalte), are un indice FPRAI egal cu 43. Măsurile luate sunt distribuite în cele patru categorii după cum urmează: Sector bancar – 25; lichiditate și finanțare – 10, Piețe financiare și instituții financiare nebancare – 7 și Sisteme de plăți – 1.
Pe baza acestei valori a indicelui FRAI, România este reprezentată pe o hartă a lumii cu albastru închis, culoare rezervată țărilor cu nivelul cel mai ridicat de activitate în privința măsurilor de răspuns în sectorul financiar la criza Covid-19. Cu titlu de exemplu, alte țări cu același statut sunt SUA, Canada, Australia, Germania, Franța, Rusia, China, India.
În regiune, valorile indicelui FPRAI sunt: Polonia – 35, Republica Ceha – 36, Croația – 43, Ungaria – 46, Slovenia – 54, Slovacia –56.
”Studiul Băncii Mondiale vine să confirme, în ciuda unor afirmații contrare lansate în spațiul public autohton, că guvernul, banca centrală și autoritatea de supraveghere financiară din România nu au stat pasive în fața crizei Covid-19, intensitatea răspunsului de politică al acestora în sectorul financiar ducând la un loc onorabil pentru țara noastră într-un clasament mondial întocmit în această privință de specialiștii instituției financiare internaționale”, notează Cristian Bichi.
