fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

România în grupa țărilor cele mai active în luarea de măsuri financiare ca reacție la pandemie – studiu Banca Mondială

de Vladimir Ionescu , 19.1.2021

Un studiu recent al Băncii Mondiale analizează acțiunile întreprinse în sectorul financiar de autoritățile din 154 de țări și alte jurisdicții, ca răspuns la actuala pandemie, pentru a sprijini debitorii aflați în dificultate (“financial distress”) și a menține furnizarea de servicii financiare critice pentru economia reală.

România apare încadrată în categoria statelor cu cel mai înalt nivel de activitate în această privință, notează Cristian Bichi, consilier al guvernatorului BNR, într-o opinie publicată pe blogul instituției.

Documentul de lucru “Inventarierea răspunsului de politică în sectorul financiar la COVID-19 în lume” a fost publicat în decembrie 2020. El surprinde politicile privind sectorul respectiv adoptate de guverne, bănci centrale, autorități de reglementare financiară și organizații ce stabilesc standarde internaționale urmare șocului macrofinanciar indus de pandemia Covid-19.

Alte studii realizate de economiști arată că România a alocat procente semnificativ mai reduse, raportate la PIB, decât alte state din regiune în ceea ce privește sprijinul direct acordat companiilor și persoanelor afectate de pandemie (șomaj tehnic, granturi etc).

Studiul Băncii Mondiale prezintă patru categorii de măsuri, având denumirea și conținutul descris mai jos:

  • Sectorul bancar – cuprinde măsuri de încurajare a fluxului de credit către economia reală prin ușurarea cerințelor de reglementare (de ex. stimularea utilizării rezervelor de lichiditate și de capital, abordare flexibilă în privința expunerilor neperformante și a clasificării activelor) și măsuri de asigurare de sprijin direct către debitori (de ex. garanții publice pentru împrumuturi, reducerea ratelor de dobândă, moratorii privind plata datoriilor, încurajarea restructurării împrumuturilor). De asemenea, în această categorie sunt cuprinse măsuri de flexibilizare a cerințelor de integritate financiară și măsuri de gestiune a crizei (în principal în domeniul rezoluției și garantării depozitelor);
  • Lichiditate și finanțare – sunt surprinse măsurile menite să asigure condiții adecvate de finanțare și lichiditate pentru intermediarii financiari (de ex. injecții directe de lichiditate din partea băncilor centrale, cerințe mai scăzute pentru rezervele minime obligatorii, cumpărări de obligațiuni ale propriului stat pe piața locală de către autoritățile monetare, linii swap dolari SUA sau euro între băncile centrale);
  • Piețe financiare și instituții financiare nebancare – sunt cuprinse măsurile ce vizează buna funcționare a piețelor financiare (de ex. interzicerea vânzării în lipsă, întrerupătoare de circuit), cât și reglementările destinate să asigure sprijin și orientare instituțiilor financiare, altele decât băncile.
  • Sisteme de plăți și infrastructurile piețelor financiare – sunt incluse măsurile privind buna funcționare a sistemelor de plăți, inclusiv facilitarea plăților prin cash și metode digitale. O parte din aceste ultime măsuri au fost luate pentru ușurarea distribuirii de ajutoare financiare guvernamentale către firme și populație.

Prelucrarea informațiilor din baza de date relevă că, până la 1 septembrie 2020, țările și celelalte entități recenzate au luat 3.129 de măsuri de politică. Cum era de așteptat, dată fiind importanța acestuia în cadrul sistemelor financiare naționale, cele mai multe din măsuri (54%) s-au concentrat în sectorul bancar. Urmează, în ordine, categoriile lichiditate și finanțare (25%), Piețe financiare și instituții financiare nonbancare (12,75%) și Sisteme de plăți (7,9%).

Pentru a facilita comparațiile internaționale, autorii studiului au elaborat indicele Financial Policy Response Activity Index (FPRAI), care reprezintă suma numărului de măsuri cuprinse în toate cele patru categorii, luate până la un anumit moment de o țară.

Studiul Băncii Mondiale arată că România, ce e încadrată în categoria țărilor HIC (state cu venituri înalte), are un indice FPRAI egal cu 43. Măsurile luate sunt distribuite în cele patru categorii după cum urmează: Sector bancar – 25; lichiditate și finanțare – 10, Piețe financiare și instituții financiare nebancare – 7 și Sisteme de plăți – 1.

Pe baza acestei valori a indicelui FRAI, România este reprezentată pe o hartă a lumii cu albastru închis, culoare rezervată țărilor cu nivelul cel mai ridicat de activitate în privința măsurilor de răspuns în sectorul financiar la criza Covid-19. Cu titlu de exemplu, alte țări cu același statut sunt SUA, Canada, Australia, Germania, Franța, Rusia, China, India.

În regiune, valorile indicelui FPRAI sunt: Polonia – 35, Republica Ceha – 36, Croația – 43, Ungaria – 46, Slovenia – 54, Slovacia –56.

”Studiul Băncii Mondiale vine să confirme, în ciuda unor afirmații contrare lansate în spațiul public autohton, că guvernul, banca centrală și autoritatea de supraveghere financiară din România nu au stat pasive în fața crizei Covid-19, intensitatea răspunsului de politică al acestora în sectorul financiar ducând la un loc onorabil pentru țara noastră într-un clasament mondial întocmit în această privință de specialiștii instituției financiare internaționale”, notează Cristian Bichi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.1.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult