România a declanșat anul acesta cea mai amplă operațiune împotriva unei adevărate industrii constituite din importuri ilegale de deșeuri – până pe 13 iunie au fost identificate 65 de transporturi ce conțineau 3.700 de tone de amestecuri de metal și hârtie, cauciuc, baterii și bucăți de azbest.
Containere provind din Germania, Emiratele Arabe Unite, Grecia sau Norvegia, țări de proveniență ar trebui returnate respectivele cantități.
Incedii cu repetiție la depozitul din Brazi
Un nou incendiu a izbucnit luni la firma de colectare a deșeurilor periculoase din Brazi, județul Prahova, a cărei activitate a fost suspendată încă de la sfârșitul lunii ianuarie. Incidentul aduce din nou în atenție problema deșeurilor, în contextul operațiunii fără România declanșate anul acesta împotriva importurilor ilegale de deșeuri.
Acesta este cel de-al treilea incendiu produs în 2021 la depozitul din Brazi și al doilea în două săptămâni.
Cantitatea arsă de la începutul lunii iunie corespunde volumului ce ar fi putut fi incinerat controlat în 17 luni, la capacitatea maximă admisă pentru depozitul din Brazi (10 tone pe zi).
Incendiul de luni, 14 iunie, s-a produs pe o suprafață de aproximativ 100 de mp din hala cu deşeuri periculoase (depozitate nelegal în acel spațiu), inclusiv vopseluri și alte substanţe chimice uşor inflamabile, ce au ars la începutul lunii.
Este posibil, conform unor publicații locale, ca flăcările să provină de la focul mocnit ce a continuat la nivelul solului, după ce angajații Inspectoratului județean pentru Situații de Urgență au intervenit data trecută.
Acest risc era cunoscut, iar ISU precizează că ”după ultima inundare a halei (de la începutul lunii iunie – n.red.), operatorul economic avea de îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor”.
Preşedintele Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Berceanu, declara pe 2 iunie că la firma din Brazi au ars peste 500 de tone de deşeuri periculoase, precum vopseluri, tonere, uleiuri, a căror proveniență urma să fie stabilită într-o anchetă:
Vrem să începem o anchetă să vedem ce deşeuri au ars în interior. Au fost deşeuri periculoase şi nepericuloase. Când spun periculoase mă refer la vopseluri, tonere, uleiuri.
Nepericuloase – diferite deşeuri din zona spitalicească, medicamente expirate, lucruri pe care ei le folosesc şi au expirat în zona spitalicească şi în zona de medicamente şi alte deşeuri.
Cantitatea de aproximativ 550 de tone, estimată pe 2 iunie ca fiind arsă, depășește cu mult volumul legal ce putea fi depozitat la Brazi, în condițiile în care csocietatea deținea din 2011 o autorizație pentru incinerarea a doar 10 tone de deșeuri, zilnic.
Sancțiuni multiple, inclusiv pentru depășirea capacității de stocare
Activitatea Eco Burn a mai fost suspendată în perioada 24 februarie – 12 martie 2020, pentru diverse nereguli și a fost sancționată, doar anul trecut, cu 275.000 de lei, potrivit informațiilor Gărzii Naționale de Mediu.
Sistarea activității, în ianuarie s-a decis după ce firma nu a reușit să se conformeze obligațiilor stabilite în octombrie 2020, când comisarii de mediu au constatat:
- depozitarea, ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a deşeurilor medicale periculoase;
- nerespectarea termenului de stocare şi incinerare a deşeurilor medicale periculoase;
- acumularea de stocuri de deşeuri peste capacitatea autorizată.
Firma Eco Burn a fost înființată în 2008 de omul de afaceri Mihail Ştefănescu, din Ploiești și fostul ministru pentru mediul de afaceri Radu Oprea (PSD), despre care Rise Project scria că se află în anturajul grupului de interese Mircea Cosma – Sebastian Ghiță.
Record de containere ilegale identificate – cu epicentrul în Prahova
Anul acesta, au fost identificate 65 cazuri de transport ilegal de deşeuri din Emiratele Arabe Unite, Germania, Grecia sau Norvegia, totalizând aproximativ 3.700 de tone de deșeuri ilegale.
După finalizarea activităţii de control, marfa a fost reintrodusă în containere şi returnată societăţilor comerciale expeditoare, conform Poliției de Frontieră.
Până la jumătatea lunii mai, autoritățle autohtone, împreună cu reprezentanţi ai Agenției europene Frontex, au verificat sute de containere sosite în Portul Agigea Portul Constanța Sud Agigea.
Dintre cele care conțineau deșeuri interzise la intrarea în țară, 90 containere erau destinate unei firme din județul Prahova, județul aflat pe primul loc la preluarea de astfel de reziduuri.
Pe locul doi se află județul Bihor, unde a fost destructurată o rețea ce are legături cu Italia, unde este foarte cunoscută implicarea grupurilor mafiote în afaceri cu gunoi și reciclarea deșeurilor.
La Bihor a fost identificată o întreagă filieră de crimă organizată, cu societăți din Italia și companii de reciclare din România, care depozitau ilegal deșeurilor la o firmă și apoi le trimiteau, doar în acte, pentru reciclare, la altă firmă.
(Citiți și: „Cât de reale sunt raportările privind reciclarea? Dosar penal pentru 38.000 de tone de ambalaje reciclate fictiv”)
Cum a ajuns România o miză pentru mafia europeană a deșeurilor
Ministrul Mediului, Tánczos Barna, declara că deşeurile ce provin din alte ţări sunt aduse de firme româneşti ce le înregistrează în documentele oficiale drept materie primă pentru reciclar sau obiecte casnice uzate. Conform ministrului, aceste importuri nu sunt greşeli, ci ”încălcări intenţionate ale legii”.
Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu, explica luna aceasta că valul de transporturi ilegale identificate în ultimele luni în România este cel mai mare din Europa.
(Citiți și: „Șeful Gărzii de Mediu: Crima organizată face presiuni pe punctele vamale pentru a introduce deşeuri în ţară”)
Intensificarea importurilor ilegale de deșeuri are loc în condiţiile în care în Europa s-au epuizat capacităţile de stocare a gunoaielor, iar China nu mai este o poartă deschisă în acest sens, a explicat oficialul:
De ce avem un val de deşeuri la graniţă? Pentru că, în 2018, China a interzis importurile de deşeuri. Ca să neutralizezi aceste deşeuri afară, te costă cam 250-300 euro per tonă, iar în România costurile pentru depozitare sunt mult mai mici, de 50-70 de euro.
Şi atunci, este un întreg business dezvoltat, iar noi acum facem muncă de prevenţie să oprim deşeurile care intră în ţară, să oprim containerele şi facem muncă de destructurare a structurilor de crimă organizată care s-au înfiinţat în spatele acestui business.
Urmărește-ne pe Google News
