DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult›
09.02.2021
Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult›
09.02.2021
Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult›
09.02.2021
Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult›
08.02.2021
România îmbătrânește accelerat: media de vârstă a crescut într-un an cu 0,2 ani. Indicele de îmbătrânire s-a dublat din 1990 încoace
de Mariana Bechir 18.11.2015
Între 1 iulie 2014 și iulie 2015 se constată o îmbătrânire accentuată a populației, ponderea categoriei de vârstă de peste 65 fiind mai numeroasă, iar cea de 0 – 64 ani, cu 0,3% mai mică, potrivit ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INSSE).
Pe aceste date, rezultă următoarele modificări ale unor indicatori demografici:
- indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 101,9 (la 1 iulie 2014), la 105,1 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2015)
- vârsta medie a populației a fost de 40,8 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2014
- vârsta mediană a fost de 40,2 ani, în creştere cu 0,4 ani față de 1 iulie 2014.
Indicele de îmbătrânire demografică
Indicele de îmbătrânire demografică s-a degradat accelerat începând cu începutul anilor 90.
În 1992, existau 48,7 persoane de peste 65 de ani la 100 de copii sub 15 ani.
Din acel moment, durata medie de viață a crescut, în timp ce numărul nou-născuților s-a diminuat.
De atunci, în 10 ani, indicele aproape că s-a dublat, iar în 2005, numărul persoanelor în vârstă a depăsit pragul de 90 de români peste 64 de ani la 100 de copii sub 15 ani (91,55 – 100).
Anul trecut a fost primul în care cele două segmente au ajuns la paritate – la 100 de minori de cel mult 14 ani existau, la 1 iulie 2014, 101,87 persoane de peste 65 de ani.
Scade populația din urban
Populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12,549 milioane persoane, ceea ce reprezintă 56,4% din total, în scădere cu 0,3% față 1 iulie 2014.
Populația feminină s-a diminuat și ea, tot cu 0,3%, până la 11,385 milioane de persoane.
Cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 35‐39 ani (8,6%). La masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,0%, iar la feminin de 8,2%.
Ponderea grupei de 0‐4 ani a fost de 4,5%, mai mică decât cea a grupei de 5‐9 ani (5,2%) şi a celei de 10‐14 ani (5,1%).