În agenda ședinței de guvern de miercuri este un proiect de lege prin care se va decide ieșirea României din acționariatul Băncii Internaționale de Investiții (BII), controlată de Rusia. Fondurile de investiții românești și mai ales cele de pensii private au o expunere de circa 1,4 miliarde de lei (273 de milioane de euro) în obligațiuni ale BII emise în România, potrivit notei de fundamentare a proiectului.
Un memorandum privind retragerea din BII a fost adoptat încă de la începutul războiului Rusiei în Ucraina. Ieșirea României din BII urmează să fie coordonată cu cea a Cehiei, Slovaciei și Bulgaria.
Marile agenții de rating au declasificat BII la categoria nerecomandată investitorilor („junk” – gunoi, în jargonul investitorilor). Banca are dificultăți de lichiditate din cauza blocări conturilor de Clearstream, furnizorul European de service post tranzacționare.
Un alt proiect de lege prevede și denunțarea Convenției privind decontările multilaterale în ruble transferabile și organizarea Băncii Internaționale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, și a Protocolului semnat la Moscova, la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenției privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea băncii.
Expunerea pe Rusia a fondurilor de pensii
Printre principalii investitori români în obligațiunile BII se numără fondurile de investiții românești: NN Pensii („cel mai mare investitor în obligațiunile emise de BII”, potrivit notei de fundamentare), urmat de fonduri administrate de BCR Erste Asset Management, BRD Asset Management, Banca Transilvania, BRD Pensii, BCR Pensii şi BT Asset Management.
„Având în vedere contextul geo-politic actual, coroborat cu scăderea rating-urilor băncii de către marile agenţii internaţionale, există posibilitatea afectării titlurilor emise de Banca Internaţională de Investiţii pe piaţa românească”, mai spune documentul citat.
Totodată, „impactul asupra mediului de afaceri poate surveni prin contagiunea legată de afectarea activelor deţinute de fondurile de pensii, dar şi de alţi actori ai pieţei”.
La începutul lunii martie 2022, Conducerea Executivă BII a transmis statelor membre o scrisoare prin care subliniază că este necesară efectuarea imediată a unor plăți scadente pentru a evita incapacitatea de plată. Necesarul de lichiditate la acel moment era de peste 125 milioane de euro.
O retragere dificilă
România urmează să ceară contractarea unui auditor extern pentru evaluarea obligațiilor reciproce dintre România și Bancă. Inițiatorul proiectului spune că este aproape imposibil de estimat impactul pe care situația actuală îl va avea asupra activelor și pasivelor Băncii.
Capitalul subscris vărsat de România este de 26,10 milioane de euro, iar capitalul subscris nevărsat este de 50,59 milioane de euro.
BII a fost înființată în baza Acordului Interguvernamental semnat la Moscova pe 10 iulie 1970. Statele membre sunt: Republica Bulgaria, Cuba, Republica Cehă, Ungaria, Mongolia, România, Federaţia Rusă, Republica Slovacă şi Republica Socialistă Vietnam. Acum sediul central este la Budapesta.
La rândul ei, Banca Internaţională de Cooperare Economică (BICE) este o instituție financiară multilaterală cu sediul la Moscova, înfiinţată în baza Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile.
Statele membre sunt: Republica Bulgaria, Republica Cehă, Mongolia, Polonia, România, Federaţia Rusă, Republica Slovacă şi Republica Socialistă Vietnam.
***
Urmărește-ne pe Google News
