România a fost condamnată joi de Curtea de Justiție a UE (CJUE) pentru nerespectarea sistematică și persistentă, din anul 2007 și până cel puțin în anul 2016, a valorilor‑limită zilnice pentru concentrațiile de particule în suspensie (PM10) în aerul din București.
Instanța europeană consideră că statul român se face vinovat că nu a găsit soluții pentru reducerea poluării din Capitală.
Prin decizie, România este obligată să plătească cheltuielile de judecată, însă hotărârea nu menționează o amendă. Ministrul Mediului, Costel Alexe, declara că România riscă să plătească o amendă de 100.000 de euro pe zi pentru poluarea din Capitală.
Acțiunea în instanță a fost inițiată de Comisia Europeană.
Ce a constatat Curtea:
Depășirea astfel constatată în această zonă (București – n. red.) trebuie considerată nu doar persistentă, ci și sistematică, așa cum a acuzat Comisia Europeană.
România nu a pus în aplicare măsuri potrivite și eficiente pentru ca perioada de depășire a valorilor‑limită pentru PM10 să fie „cât mai scurtă cu putință”.
România nu a adoptat în timp util măsuri potrivite care să permită asigurarea unui termen de depășire a valorilor‑limită în cauză care să fie cât mai scurt cu putință în zona București (RO32101). Astfel, depășirea acestor valori‑limită a rămas sistematică și persistentă cel puțin patru ani și, respectiv, mai mult de șase ani în zona respectivă, în pofida obligației care îi incumbă acestui stat membru de a lua toate măsurile potrivite și eficiente pentru a se conforma cerinței conform căreia termenul de depășire trebuie să fie cât mai scurt cu putință.
Nu există un prag „de minimis” în ceea ce privește numărul de zone în care se poate constata o depășire sau referitor la numărul de stații de monitorizare dintr‑o zonă determinată la care se înregistrează depășiri. Pe de altă parte, trebuie să se menționeze că zona vizată, mai precis zona RO32101 (București), numără, potrivit informațiilor furnizate de Comisie, peste 2 milioane de locuitori. Să se ignore acest fapt ar însemna să nu se respecte obiectivele urmărite prin Directiva 2008/50, în special cel al protejării sănătății umane și a mediului ca întreg.
Comisia susține că, la data expirării termenului prevăzut în avizul motivat suplimentar, mai precis la 26 noiembrie 2014, planurile privind calitatea aerului aplicabile în zona RO32101 (București) erau identice cu planurile adoptate în luna septembrie 2010 (…) Aceste planuri nu ar conține informații privind „estimarea îmbunătățirii planificate a calității aerului și [perioada] de timp preconizată conform necesarului pentru atingerea acestor obiective”, deși, în opinia Comisiei, aceste informații sunt esențiale pentru a determina dacă măsurile sunt potrivite astfel încât perioada de depășire să fie cât mai scurtă cu putință.
România a adoptat planuri privind calitatea aerului, precum și diferite măsuri menite să îmbunătățească calitatea acestuia în zona în cauză. Cu toate acestea, măsurile menționate de acest stat, deși demonstrează o reducere a nivelului depășirii, pe de o parte, nu furnizau și încă nu furnizează nicio indicație precisă cu privire la data la care se va asigura respectarea valorilor‑limită zilnice aplicabile PM10 în această zonă și, pe de altă parte, cele mai multe dintre ele au fost adoptate sau preconizate la mult timp de la expirarea termenului de răspuns la avizul motivat sau sunt în curs de adoptare sau de planificare și prevăd uneori o durată de realizare care se poate extinde pe mai mulți ani după intrarea în vigoare a valorilor‑limită pentru PM10.
România precizează de altfel că PICA (planul de îmbunătățire a calității aerului – n.red), adoptat pentru perioada cuprinsă între anii 2018 și 2022, este în curs de punere în aplicare, iar 6 măsuri din cele 20 prevăzute au ca termen anul 2022 (deși termenul limită inițial era 2010 – n.red.).
