sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 iunie, 2021

elevi rural inegalitati socialeAproape jumătate (48,97%) din elevii din rural care au participat anul acesta la Evaluarea Națională nu au reușit să obțină nota 5 la proba de matematică. Rata este cu 3,6 puncte procentuale peste ponderea de anul trecut (46,3%).

De asemenea, procentul elevilor din rural care nu au reușit să obțină la acest examen o medie de cel puțin 5 depășește cu mult dublul procentul adolescenților din urban care au avut o medie totală de cel mult 4,99 – 37,43% în rural, comparativ cu 14,35% în ruban.

Datele publicate de Ministerul Educației marți, înainte de soluționarea contestațiilor, confirmă toate îngrijorările specialiștilor care avertizau că epidemia de Covid-19 și cursurile online au avut un impact mai puternic în mediul rural și va exploda inechitățile grave existente deja în sistemul de învățământ românesc.
note matematica evaluare nationala 2021 rural urban

Rata de eșec a sistemului de învățământ – 36% din absolvenți au urmat „degeaba” opt clase


Statistica promoției și a participării la acest examen național:

  • 147.650 de elevi de clasa a VIII-a erau înscriși în registru, la finalul acestui an școlar
  • 131.179 de elevi s-au înscris la examenul de Evaluare Națională, 26 provenind din promoții precedente
  • 16.500 elevi nu au putut intra în examen pentru că nu au situația școlară încheiată (la finalul primului semestru, 65.000 de elevi, din toate clasele, se aflau în risc de corigență, dar cei mai mulți au reușit să-și încheie situația)
  • s-au prezentat la examen doar 123.122 de elevi.

Dintre cei 131. 179 absolvenți înscriși, s-au prezentat la examen la 123.122, care au înregistrat următoarele rezultate, conform datelor prezentate de Ministerul Educației:

  • 94.526 candidaţi (76,8%) au obţinut medii mai mari sau egale cu 5
  • 28.596 candidaţi (23,2%) au obţinut medii mai mici de 5
  • 120 candidaţi au obţinut media 10

Menționăm că a fost prima Evaluare desfășurată pe modelul testelor PISA.

Cum se traduc datele Ministerului Educației


Din cei 147.650 de elevi de clasa a VIII-a erau înscriși în registru, la finalul acestui an școlar:

  • doar 83,4% s-au prezentat la concurs
  • doar 64,1% au reușit medii peste 5

Ceea ce înseamnă o rată de eșec a sistemului de aproape 36%:

Un număr de 52.904 absolvenți nu s-au putut înscrie la Evaluare pentru că aveau corigențe, s-au înscris la examen dar nu au avut curajul să se prezinte la probe, sau pur și simplu nu au reușit să răspundă suficient de corect pentru a lua cel puțin nota 5.

Toți acești adolescenți ieșiți din sistem sau cu rezultate foarte slabe sunt analfabeți funcțional și riscă să acceseze doar munci necalificate, toată viața lor. Pentru depășirea acestor situații, statul ar trebui, în paralel cu reformarea sistemului, să investească masiv în programe de genul A doua șansă.

Efectul inegalităților – candidații din rural, mai puțini, deși copiii din aceste zone sunt mai numeroși

Din elevii înscriși la Evaluarea Națională:

  • 77.969 (59,44%) copii sunt din mediul urban
  • 53.210 (40,56%) sunt din mediul rural.

Datele sunt șocante, întrucât în structura pe vârste a rezidenților din România, copiii din rural cu vârste de 14 ani sunt puțin mai numeroși, conform INS.

Datele pentru 1 ianuarie 2020 pentru copii de 13 ani (nu există date pentru anul în curs):

  • 104.100 copii în urban
  • 106.404, în rural

Discrepanțele participării pe medii de rezidență ilustrează distanța de 23 de puncte procentuale ale cuprinderii în sistemul de educație.

În anul școlar 2019 – 2020, rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial era de 99,1% în mediul urban și de numai 75,8% în rural, unde aproape un sfert din copii părăsesc sistemul de învățământ pe parcursul a opt ani de școală.

Evoluția din ultimii 10 ani școlari:

 

 

 

 

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

 

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Sigur ca e o tragedie.
    In extindere.

    Dar trebuie vazut si cauza /cauzele reale ale acestei situatii.

    Satele romanesti sunt depopulate.
    O mare parte din părinții acestor copilasi au migrat după munca, după bani în afara României.
    Copii au cam rămas in grija unor bunici in varsta sau a unor rubedenii.
    Apoi si acei părinți care au rămas in sat nu au avut chemare pentru carte si nu au ce sa transmită odraslelor.
    Sunt preocupati sa-si castige existenta zilnică sau nu.
    Nimeni nu poate sa spună daca exista la acesti parinti vreo preocupare pentru a-si trimite copii la invatat.
    Ii trimit la scoala dar restul nu mai conteaza.

    Logistic chiar daca s-au mai renovat acolo, s-au pus microbuze, s-au mai facut dotări pe ici si colo procesul de învățământ nu are cadre pregătite / dedicate.
    Peste tot!
    In fond fiecare părinte trebuie sa fie preocupat sa -si educe copilul.
    Problema e daca exista preocupare.
    Daca preocupare nu e
    Nimic nu e!
    MERCI.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Sigur ca e o tragedie.
    In extindere.

    Dar trebuie vazut si cauza /cauzele reale ale acestei situatii.

    Satele romanesti sunt depopulate.
    O mare parte din părinții acestor copilasi au migrat după munca, după bani în afara României.
    Copii au cam rămas in grija unor bunici in varsta sau a unor rubedenii.
    Apoi si acei părinți care au rămas in sat nu au avut chemare pentru carte si nu au ce sa transmită odraslelor.
    Sunt preocupati sa-si castige existenta zilnică sau nu.
    Nimeni nu poate sa spună daca exista la acesti parinti vreo preocupare pentru a-si trimite copii la invatat.
    Ii trimit la scoala dar restul nu mai conteaza.

    Logistic chiar daca s-au mai renovat acolo, s-au pus microbuze, s-au mai facut dotări pe ici si colo procesul de învățământ nu are cadre pregătite / dedicate.
    Peste tot!
    In fond fiecare părinte trebuie sa fie preocupat sa -si educe copilul.
    Problema e daca exista preocupare.
    Daca preocupare nu e
    Nimic nu e!
    MERCI.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: