România are cel mai mare deficit comercial în rândul țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE), după primele opt luni, ale acestui an – potrivit datelor anunțate marți de INS.
De la începutul anului România a exportat mărfuri în valoare de peste 62 de miliarde de euro și a importat produse de peste 80 de miliarde, deficitul fiind de peste 18 miliarde euro. La nivelul UE27, România are cel de al cincilea cel mai mare deficit comercial, arată datele Eurostat.
De remarcat că țările care stau mai rău decât țara noastră la acest capitol, Grecia, Spania, Portugalia sunt țări care compensează deficitul comercial în balanța de plăți prin încasările foarte mari provenite din turism.
Deficit de 20 miliarde de euro după 8 luni
În perioada 1.I-31.VIII 2023, deficitul a scăzut cu 17,3%, exporturile crescând cu 3,1%, iar importurile au scăzut cu 2,3%, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII 2022.
Scăderea provine însă din reducerea cererii, consumul bazându-se în cea mai mare parte pe importuri. De exemplu, Importurile de alimente, băuturi și tutun au crescut în perioada analizată cu peste 13% (importăm în continuare de circa un miliard de euro pe lună alimente și băuturi).
Importurile de alimente, băuturi și tutun au crescut cu peste 13% (importăm în continuare de circa un miliard de euro lunar alimente și băuturi).
Însă dacă ne comparăm cu alte state din regiunie, Polonia, Ungaria și Ungaria, deficitul României este enorm, din moment ce celelalte state înregistrează excedente în schimburile comerciale.
Ierarhia ponderii exporturilor în totalul UE27, respectă dimensiunea economiilor celor patru state.
Astfel, la finele anului 2022, ponderea exporturilor Poloniei în UE era de 6,1% în total, urmată de R. Cehia cu 4,4%, Ungaria 2,7%, România fiind pe ultimul loc cu 1,6%.
În celelate economii analizate schimburile comerciale au avut evoluții diferite.
Așa cum se vede în grafic, Cehia a încheiat fiecare an pe excedent datorită în primul rând industriei prelucrătoare, în timp ce Polonia și Ungaria au avut mici oscilații, însă în niciun an nu s-au apropiat de deficitele pe care le înregistrează România.
De menționat că deficitele comerciale severe înregistrate de toată lumea în 2022 – așa cum se vede în grafic – au provenit din prețurile energiei importate, care au explodat odată cu declanșarea războiului din Ucraina.
Modelul românesc de creștere (mare): Consumul poduselor altora, pe datorie
Deși pe termen scurt se poate obține expansiunea economică cu deficite mari atât comercial cât și bugetar, această creștere Nu este sustenabilă, fiind vorba de așa-numita „creștere pe consum pe datorie”.
Din analiza balanței comerciale se observă că în cazul României în ultimii șase ani creșterea mai rapidă a importurilor față de exporturi este în concordanță cu creșterea economiei, bazată pe consumul din import.
Trebuie supus însă că excedentele comerciale nu conduc automat la creștere economică. Ungaria este așteptată să termine în recesiune acest an, în timp ce Cehia și Polonia vor fi la limită cu mici avansuri ale PIB-ului. Acestea au înregistrat în termeni anuali în primul semestru din 2023 o dinamică negativă a evoluției PIB, iar în partea a doua redresarea este mai lentă decât se anticipa. Creșterea lentă, însă, e însoțită în aceste țări de sănătate economică, bazată pe producție și exporturi, nu pe consum și datorie.
România va avea însă cel mai consistent avans dintre țările din regiune, ajuta în 2023, însă și de investiții prin fondurile europene. Prognoza Băncii Mondiale pentru avansul economic în 2023 este: Ungaria (-0,3% – pentru că are fondurile europene blocate), Cehia (0,2%), Polonia (0,7% – probleme cu banii europeni asemănătoare cu ale Ungariei) și România (1,8%). Dar România plătește în acest an 8 miliarde de euro numai dobânzile la datorii.
***
