Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Cronicile

România ca piață de desfacere. Cât de importanți suntem pentru Ungaria, Polonia, Slovacia

de Marin Pana , 13.5.2018

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, din comerţul României cu Ungaria, Polonia şi Slovacia a rezultat anul trecut aproape 43% din deficitul consemnat de ţara noastră în comerţul exterior.

Pentru comparaţie, trebuie amintit că rezultatul negativ cumulat cu cele mai mari patru forţe economice ale UE (Germania, Marea Britanie, Franţa şi Italia este de doar 1,8%.

(Citiți și: ”Deficitul comercial lunar sare din nou peste miliardul de euro ”)

O economie care are o mărime a PIB ceva mai mică de două treimi din cea a României, cea maghiară, ajunge să ne producă mai mult de o cincime din deficit (20,8%) şi se plasează pe locul doi după China, ţară cu care au deficit marea majoritate a statelor lumii.

Polonia, cu o dimensiune a realizărilor economice de două ori şi jumătate mai mare decât România contribuie şi ea cu o şesime (16,6%) din deficitul nostru comercial şi este singurul stat cu care facem un comerţ semnificativ în afară de China cu care gradul de acoperire al importurilor cu exporturile realizate este mai mic de 50%.

În fine, din schimburile cu o economie de 2,2 ori mai mică decât a noastră, cea slovacă, a rezultat anul trecut un deficit de 5,5% din cel total, situat între cele cu Germania (care are o economie de 17 ori mai mare decât a noastră dar ne-a adus un minus de doar 6,1% din total) şi Italia ( de 9 ori mai puternică potrivit datelor oficiale ale Eurostat referitoare la PIB-ul pe 2017 dar cu o contribuţie de numai 4,2% din deficitul nostru comercial).

Surprinzător, România înregistrează un excedent destul de pronunţat cu Marea Britanie (6,7% raportat la valoarea deficitului comercial pe anul trecut, adică mai mult decât am ieşit în minus cu locomotiva europeană Germania) şi o poziţie favorabilă în schimburile comerciale cu Franţa (1,8% raportat la deficitul total).

Aşadar, nu schimburile economice cu marile economii europene ne pun probleme ci, mai degrabă, cele cu fostele colege de bloc socialist, faţă de care care nu reuşim să exportăm decât în proporţii îngrijorător de mici faţă de importuri ( 54,3% cu Ungaria, 49,7% cu Polonia sau 62,5% cu Slovacia).

Am menţionat Slovacia, deoarece, foarte interesant, cu Cehia stăm semnificativ mai bine (2,9% din deficit, la un grad de acoperire de 86,4%).

România, ca piaţă de desfacere

Mergând mai departe, ar fi interesant să vedem care este importanţa pieţei de desfacere constituită de România ( a şaptea ţară a UE ca populaţie) pentru Ungaria, Polonia şi Slovacia ( nu e cazul pentru Cehia, pentru care suntem un partener comercial mai puţin important).

Datele colectate de la oficiile naţionale de statistică arată că, din comerţul cu România:

  • Ungaria a obţinut peste 30% din excedentul consemnat pe 2017 în comerţul exterior,
  • Slovacia 20% din excedentul propriu
  • Polonia ( atenție! cam 500%, dată fiind valoarea relativ mică a excedentului său comercial).

În treacăt fie spus, observaţi cum toate aceste state, spre deosebire de România, înregistrează excedente din comerţul exterior, cu efecte benefice în cazul Ungariei pentru forint şi în cazul Poloniei pentru zlot ( ambele cu regim de curs flotant, ca şi noi).

Pentru Ungaria suntem, chiar, al doilea partener comercial după Germania. Cu 5,4% din exporturile maghiare, devansăm Slovacia, Franţa şi Italia (care se învârt undeva în jur de 5% fiecare).

La polonezi nu prindem top10, care se închide cu SUA (5,5 miliarde euro) dar rezultatul pentru ei din comerţul cu noi este foarte important, excedentul de circa 2 miliarde euro pe an fiind de cinci ori mai mare faţă de excedentul per total.

Dar cea mai interesantă situaţie o are Slovacia, cea mai mică dintre economiile care reuşesc să plaseze produse pe piaţa noastră cu mult mai mult decât reuşim noi pe piaţa lor. Pentru ei figurăm pe locul 10 ca destinaţie de export, dar cu al doilea ritm de creştere anuală ( +15,3%) după cel cu SUA şi am urcat deja în faţa Olandei pe primele două luni din 2018.

(Citiți și: ”Nu vă mai comparați cu Polonia și Ungaria / Raport al BNR în Senat, boicotat de PSD: Nu vă jucați cu politica fiscală, nu așteptați totul de la politica monetară. Reacția lui Liviu Dragnea”)

Cu toate acestea, anul trecut nu am prea contat ca sursă de excedent pentru Slovacia, deoarece a trebuit să stăm la coadă după Germania (circa 3,6 miliarde euro), Marea Britanie (2,7 miliarde euro), Austria (2,5 miliarde euro), Franţa (2,4 miliarde euro), Italia (2,2 miliarde euro), Polonia (2 miliarde euro, dă pe perele slovace ce ia pe merele vândute la noi), SUA (1,3 miliarde euro), Cehia (1,3 miliarde euro) şi Spania (1,1 miliarde euro).

În context, poate că ar trebui să ne aplecăm mai atent asupra pieţelor din proximitatea noastră pe care am putea dezvolta ceva mai la îndemână exporturile chiar dacă nu ni se pare (Ucraina are excedent de 165 milioane de euro cu Slovacia) şi să ajungem la o valoare a livrărilor de mărfuri către alte ţări mai aproape de PIB-ul pe care l-am atins.

Desigur, este mai uşor pentru ţări mai mici să se orienteze către export (Slovacia are 105% pondere a exportului în PIB iar Ungaria 81%, în timp ce Polonia vine cu doar 44%).

Dar, chiar şi aşa, testul de competitivitate pe pieţe oarecum similare ca nivel al veniturilor este foarte important, iar poziţia noastră ( de 33% raport între export şi PIB) ar trebui să fie undeva între Ungaria şi Polonia. Ceea ce ar echilibra şi schimburile cronic deficitare cu aceste ţări.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Programul ”Prima Casă” devine ”O familie, o casă” – 70.000 euro, preț maxim de achiziție a locuinței

Razvan Diaconu

Ministerul Finanţelor Publice propune modificarea condiţiilor şi a denumirii programului „Prima casă”, oferindu-i caracter social şi denumirea de „O familie, o casă”, anunţă joi un… Mai mult

Stiri

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Vladimir Ionescu

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să… Mai mult

Stiri

În ce condiții ar instala SUA rachete de croazieră în România

Vladimir Ionescu

Statele Unite ar putea ajunge să instaleze rachete de croazieră cu rază medie de acţiune în România doar în contextul în care americanii ar pierde… Mai mult

Europa

Consiliul de Afaceri Americano-Român: Sunt analizate investiţii americane în România de 10 miliarde de dolari

Adrian N Ionescu

Companiile americane analizează potențiale investiții în noi proiecte din România în valoare de peste 10 miliarde de dolari, potrivit unei declaraţii a preţedintelui Consiliului de… Mai mult

Stiri

Proiect de OUG după cazul Caracal: Dosarul reintră în legalitate prin extinderea competențelor DIICOT. Pedepse mai mari pentru răpire, noi reguli pentru percheziții

Vladimir Ionescu

Ministerul Justiției a elaborat proiectul de OUG cerut de premierul Viorica Dăncilă după izbucnirea scandalului de la Caracal, proiect ce înăsprește pedepsele pentru infracțiuni grave… Mai mult

Europa

Emmanuel Macron: Nu mai e timp pentru renegocierea acordului Brexit

Iulian Soare

Președintele francez Emmanuel Macron a spus joi, înainte de întâlnirea cu premierul britanic Boris Johnson, că nu mai există timpul necesar pentru negocierea unui nou… Mai mult

Stiri

Scandal diplomatic după ce Poliția Leipzig a cerut hotelurilor să anunțe când cazează români

Vladimir Ionescu

Scandal diplomatic între România și Germania, după ce poliția din Leipzig le-a cerut hotelierilor din oraș să anunțe dacă au cazat cetățeni români. Forțele de… Mai mult