Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

La obiect

Veniturile bugetare: Bulgaria și Polonia au reformat Fiscului, România umblă la taxe și impozite

Consiliul fiscal pune la dispoziția Ministerului de Finanțe, în cuprinsul Opiniei referitoare la proiectul de rectificare bugetară, un rezumat al acțiunilor întreprinse de Bulgaria pentru… Mai mult

08.08.2019

Chestiunea

Puterea de cumpărare a salariilor, decuplată de productivitatea muncii

Câștigul salarial mediu brut din luna iunie 2018 a fost de 5.127 lei, cu 1% mai mare faţă de luna anterioară, conform datelor publicate de… Mai mult

07.08.2019

Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Cronicile

România are cel mai mare deficit de cont curent dintre economiile emergente ale UE: Pur și simplu se află în afara listei

de Adrian N Ionescu 12.9.2017

Deficitul de cont curent al României va fi  de departe cel mai mare dintre economiile emergente  ale Uniunii Europene, în 2017, și va fi de peste 3%, potrivit estimărilor bancare.

Principalele cauze sunt:

  • creşterea masivă a importurilor,
  • deteriorarea în consecinţă a balanţei comerciale şi
  • politica guvernamentală de creşteri salariale şi de relaxare fiscală, spun  analiştii bancari.

Deficitul de cont curent al României pe 2017 va fi de 3,2% din PIB potrivit Erste Group Research (EGR), respectiv de 3,4% conform scenariului macroeconomic al Băncii Transilvania (BT), depăşind pragul de 3% din 2012.

Şi se va accentua în anii următori, ajungând la 3,8% în 2018 conform estimărilor EGR, sau la 3,5 şi chiar la 4% din PIB în 2019, după BT.

În schimb, dintre celelalte ţări membre ale UE din regiune, doar pentru Polonia şi Bulgaria se estimează  deficit în 2017, iar acesta este mult mai mic, de 0,6% din PIB, respectiv de 0,2%.

De la celelalte ţări se aşteaptă excedente între 1,1% (Cehia) şi 6,4% (Slovenia), potrivit estimărilor EGR.

Politica economică a României pare blocată în câteva mituri despre folosirea deficitului de cont curent ca instrument de dezvoltare. Realitatea a demontat miturile.

Citiți și: Valentin Lazea / Deficitul contului curent: ce ne spune el despre economia României

În România, însă, ritmul de creştere al importurilor este constant (la 12,4% în T2 / 2017, faţă de trimestrul anterior), dar nu pentru investiţii, în vreme ce ritmul exporturilor s-a diminuat (de la 11,5% până la 9,6%).

Citiţi şi: Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Şi celelalte ţări din regiune înregistrează o creştere a consumului, respectiv a importurilor,  dar dimensiunea exporturilor le fereşte de problemele României.

Ce fac alţii

Erste Group Reserch (EGR) se aşteaptă ca Slovenia, ţara cu cel mai mare excedent de cont curent, să nu înregistreze scăderi ale acestuia sub 5% din PIB înainte de 2020, deşi „cererea internă are o dinamică robustă şi ar putea pune presiune pe balanţa comercială”.

Nici în Ungaria ctreşterea importurilor ca urmare a creşterii consumului nu va reuşi decât să reducă excendentul contului curent la 4,8 miliarde de euro în 2017 (3,8% din PIB). Creşterea importurilor va mai slăbi presiunea de apreciere a forintului, spune raportul EGR.

Polonia se confruntă cu probleme similare cu ale României, numai că la o scară mult mai mică. De altfel, Polonia a trecut pe deficit abia în acest an. Deficitul de cont curent polonez vine din creşterea deficitului comercial pe partea de bunuri, a scăderii veniturilor.

Şi Polonia a înregistrat o creştere substanţială a importurilor (+11% în prima jumătate a anului), ceea ce va mări deficitul comercial şi pe cel de cont curent.

Contul curent al balanței de plăți a României a înregistrat un deficit de 2,7 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie 2017, în intensificare cu 40,2% an/an, conform calculelor BT.

Cauze

„Această evoluție a fost determinată, în principal, de deteriorarea balanței comerciale cu bunuri și servicii (deficit de 1,5 miliarde EUR, față de un nivel de 372 milioane euro în semestrul I 2016), pe fondul climatului favorabil din sfera consumului și a pierderii de competitivitate internațională a economiei interne”, spune Andrei Rădulescu, economistul senior al Băncii Transilvania.

Consumul este principala cauză a deficitului şi în explicaţia Erste Group Research (EGR), dar este probabil să se amelioreze ca urmare a creşterii accizelor şi a preţului electricităţii.

Ameliorarea ritmului de creştere a deficitului de cont curent, aşteptată pentru restul anului, ar putea veni de pe urma câștigurilor nete din servicii și a soldului veniturilor secundare, care „vor rămâne o supapă de refulare a presiunii pe contul curent”, spune un recent raport al  EGR. De asemeni, „diferența de venituri primare, care este în mare parte determinată de repatrierea profitului (în străinătate), pare să-și modereze expansiunea, în timp ce subvențiile agricole din UE vor începe să fie plătite în octombrie”, potrivit sursei citate.

Cu toate acestea, nu excludem presiunile de slăbire a leului, deoarece rata de acoperire a ISD (investiții străine directe) va scădea probabil la aproximativ 79% în acest an (de la 104,2% la sfârșitul anului 2016), în timp ce contul de capital, care include fondurile structurale ale UE, a acoperit doar 42% din deficitul de cont curent în luna iunie – față de 106% în decembrie 2016”, remarcă raportul EGR.

Cresc deficitele creşte şi datoria externă

Balanța comercială a României cu bunuri a înregistrat un deficit de 5,2 miliarde euro, „în intensificare cu 25,2% an/an, în timp ce excedentul balanței comerciale cu servicii s-a ajustat cu 1,3% an/an, la 3,7 miliarde euro.

La deteriorarea contului curent a contribuit și:

  • diminuarea excedentului balanței veniturilor secundare cu 21,6% an/an, până la 894 milioane euro,
  • ajustarea deficitului balanței veniturilor primare cu 20,6% an/an, până la 2,2 miliarde euro,
  • scăderea investițiilor străine directe cu 13, 3% an/an, până la 1,8 miliarde euro în semestrul I 2017 (2,2 miliarde euro participații la capital, dar -338 milioane euro credite intragrup), potrivit unui raport recent al Băncii Transilvania (BT).

Datele BNR indică creșterea datoriei externe totale cu 2% în acest an, până la 94,3 miliarde euro în iunie, mai ales pentru că guvernul a optat pentru imprumuturi pe termen scurt pentru a-și acoperi obligațiile asumate mai ales prin politica de salarizare.

Această evoluție a fost determinată în principal de majorarea datoriei externe pe termen scurt cu 6,3% până acum în semestrul 1 / 2017, până la 24,9 miliarde de euro. Datoria externă totală pe termen lung a urcat cu 0,6%, la 69.4 miliarde de euro, creșterea componentei publice directe (cu 5% până acum în 2017, până la 33,3 miliarde euro), fiind contrabalansată parțial de declinul componentei private (cu 2,9%, până la 34,4 miliarde de euro)”.

În cadrul datoriei externe private se observă declinul depozitelor nerezidenților cu 15,6%, până la 3,2 miliarde euro, nivel minim istoric, evoluție influențată și de tensiunile politice”, remarcă raportul BT.

Mituri românești

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea le-a descris astfel, în Cursdeguvernare.ro:

  • Mitul nr.1: „Statele aflate la un nivel de dezvoltare similar cu al României au nevoie de deficite de cont curent, pentru a se putea dezvolta”.

În realitate: Bulgaria şi Croația, aflate la un nivel similar cu România, au avut excendet de cont curent (Croația încă îl mai are)

  • Mitul nr.2: „În zona euro, doar statele nordice, precum, Germania, Olanda sau Austria sunt capabile de surplus de cont curent, în vreme ce statele latine – cu care ne asemănăm – au deficite externe cronice”.

În realitate: Italia, Spania şi Portugalia au avut anul trecut excedent, iar Franţa îl proiectează pentru 2022.

  • Mitul nr.3: „Nivelul actual al deficitului de cont curent – de circa 4 miliarde euro, sau 2,4 la sută din PIB – nu este mare, ca atare nu trebuie să ne facem griji”.

În realitate: la nivelul Uniunii Europene, deficite externe mai mari, în termeni absoluți, au doar două state: Marea Britanie (-104 miliarde euro) şi Franţa (-20,4 miliarde euro).

  • Mitul nr.4: „În România avem nevoie de deficit de cont curent, pentru a finanța investiții, în condițiile în care economisirea internă este insuficientă”.

În realitate: „La nivelul statelor din Uniunea Europeană, analiza relevă că nu există o corelație între deficitul de cont curent şi nivelul de investiții”.

În plus, „în perioada 2009-2016 rata de investire a rămas înaltă în România, la circa 25-27 % din PIB, chiar şi în condițiile diminuării drastice a deficitului de cont curent, ca urmare a creșterii economisiri”, scrie Valentin Lazea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.9.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Brazilia / Numărul incendiilor din pădurea amazoniană a crescut cu 83%, față de 2018. În iulie au dispărut 2250 km pătrați de pădure tropicală

Iulian Soare

Numărul incendiilor de pădure în Brazilia a crescut cu 83% față de anul trecut, până la 72.000 incendii. Specialiștii spun că defrișările şi seceta sunt… Mai mult

Europa

Angela Merkel către Boris Johnson: Dacă în 30 de zile prezentați alternativa pentru backstop, poate mai discutăm

Iulian Soare

Angela Merkel i-a spus miercuri lui Boris Johnson că ”există posibilitatea”  rezolvării problemei graniței irlandeze astfel încât să fie evitat un Brexit fără acord, însă… Mai mult

Stiri

MAI – un nou șef al serviciului secret și un prefect “detașat” secretar de stat

Vladimir Ionescu

Mihai Fifor continuă schimbările de la conducerea Internelor – miercuri, el l-a înlocuit pe Mihai-Cristian Mărculescu de la șefia  Direcției Generale de Protecţie Internă (DGPI),… Mai mult

Stiri

Rusia reacționează dur după întâlnirea Iohannis-Trump. Kremlinul pregătește „un set de măsuri”

Razvan Diaconu

Situaţia în direcţia strategică vestică continuă să se deterioreze mai ales din cauza întăririi prezenţei NATO, în special în Polonia şi România, fapt care determină… Mai mult

Stiri

România are miercuri, 21 august, cea mai scumpă energie electrică din regiune. Importurile au crescut la peste 1100 MW

Adrian N Ionescu

Piaţa de electricitate din România înregistrează el mai mare preţ spot din regiune, cu livrare miercuri de 63,82 euro pe MWh, sau de 301 lei… Mai mult

Stiri

Victor Negrescu: Președintele PES participă la Congresul PSD

Vladimir Ionescu

Coordonatorul PES activists România, Victor Negrescu (foto), a declarat miercuri pentru Mediafax că președintele PES, Sergei Stanishev, a fost invitat și a confirmat participarea la… Mai mult

Stiri

Document / Guvernul, dat în judecată de elevi pentru plafonarea decontării transportului școlar

Mariana Bechir

Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), unul dintre cele mai active ONG-uri de profil, a depus miercuri, la Curtea de Apel Constanţa, o cerere de chemare… Mai mult