fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

Valentin Lazea / Deficitul contului curent: ce ne spune el despre economia României (I)

de Valentin Lazea 6.7.2017

Contul curent al balanței de plăți este un indicator sintetic care exprimă diferența dintre exportul şi importul de mărfuri, bunuri şi servicii, corectată cu balanţa veniturilor primare (de genul repatrierilor de profit ale firmelor cu capital străin ) şi cu balanţa veniturilor secundare (de genul remiterilor de la muncitorii români de peste hotare).

Dacă imediat după aderarea României la Uniunea Europeană deficitul contului curent „a explodat” (-13,8 la sută din PIB în 2007, şi -11,8 la sută din PIB în 2008), ulterior, ca rezultat al reformelor întreprinse, el s-a stabilizat în jurul valorii de -5 la sută din PIB în anii 2009-2012, pentru ca în 2013-2015 să se stabilizeze în jurul valorii de -1 la sută din PIB.

Ulterior, ca urmare a politicilor pro-ciclice inițiate în vara anului 2015, cu accentul pe consum alimentat prin importuri, deficitul contului curent s-a lărgit la -2,4 la sută din PIB în 2016, cu posibilitatea de a ajunge la -2,7 la sută din PIB în 2017.

În literatura de specialitate, interpretările care se dau deficitelor de cont curent variază de la neutre, („expresie a insuficienței capitalului intern într-o anumită etapă de dezvoltare a ţării” sau „expresie a insuficienței economisirii interne pentru a finanța un anumit nivel dorit de investiții”) până la maligne (de genul „expresie a lipsei cronice de competitivitate externă” sau „creșterea datoriei externe cu aruncarea poverii asupra generațiilor viitoare”).

În România predomină primul gen de interpretări, benigne, ceea ce constituie o greșeală, după cum ne vom strădui să arătăm pe parcursul acestui articol. Greșeala constă în aceea că tratarea cu indiferență a deficitului de cont curent poziționează această ţară într-o postură defavorabilă, atât la nivel european (mai alea în contextul Europei cu mai multe viteze), cât şi în context mondial.

Există cel puţin patru mituri care ar trebui demontate.

Mitul nr.1: „Statele aflate la un nivel de dezvoltare similar cu al României au nevoie de deficite de cont curent, pentru a se putea dezvolta”.

Fals: dacă facem comparația cu Bulgaria şi cu Croația, două state europene aflate la un nivel similar cu România, constatăm că Bulgaria a avut surplus de cont curent de 4,2 la sută din PIB în 2016 (şi surplus în trei din ultimii patru ani, cu surplus proiectat şi pentru anul în curs), iar Croaţia a înregistrat un surplus de cont curent de 3,9 la sută din PIB în 2016 (ca şi în toţi cei trei ani anteriori, la fel ca în prognoza pentru 2017).

Mitul nr.2: „În zona euro, doar statele nordice, precum, Germania, Olanda sau Austria sunt capabile de surplus de cont curent, în vreme ce statele latine – cu care ne asemănăm – au deficite externe cronice”.

Fals: Italia înregistrează surplus de cont curent din 2013, neîntrerupt (iar în 2016 acesta a fost de 2,7 la sută din PIB); la fel şi Spania (în 2016, 2,0 la sută din PIB) şi Portugalia (în 2016, 0,8 la sută din PIB). Singura ţară latină cu deficit extern a fost şi continuă să fie Franţa, dar şi aceasta este proiectată a trece pe surplus în 2022.

Mitul nr.3: „Nivelul actual al deficitului de cont curent – de circa 4 miliarde euro, sau 2,4 la sută din PIB – nu este mare, ca atare nu trebuie să ne facem griji”.

Fals: la nivelul Uniunii Europene, deficite externe mai mari, în termeni absoluți, au doar două state: Marea Britanie (-104 miliarde euro) şi Franţa (-20,4 miliarde euro). Iar în termeni relativi, România este devansată doar de Marea Britanie (-4,4 la sută din PIB) şi este la egalitate cu Cipru (-2,4 la sută din PIB).

Mitul nr.4: „În România avem nevoie de deficit de cont curent, pentru a finanța investiții, în condițiile în care economisirea internă este insuficientă”.

Fals: în primul rând, la nivelul statelor din Uniunea Europeană, analiza relevă că nu există o corelație între deficitul de cont curent şi nivelul de investiții (Formarea Brută de Capital/PIB), cel puţin în perioada 2012-2016 (Fig.1).

În al doilea rând, se constată (Fig.2, graficul din stânga) că în perioada 2009-2016 rata de investire a rămas înaltă în România, la circa 25-27 la sută din PIB, chiar şi în condițiile diminuării drastice a deficitului de cont curent, ca urmare a creșterii economisirii. Ceea ce se remarcă este că:

a) nivelul economisirii interne scade marginal în ultimii ani tocmai ca urmare a stimulării excesive a consumului, şi

b) chiar şi la acest nivel diminuat, spre 23 la sută din PIB, am putea finanța suficient de multe investiții (tot 23 la sută din PIB) fără a necesita un deficit extern, dar cu condiţia ca investiţiile să fie bine canalizate, eficiente şi prioritizate (ceea ce nu se întâmplă în prezent). Prin „bine canalizate” înțelegem asigurarea de stimulente pentru ca investițiile private să meargă cu precădere spre ramurile exportabile – „tradables” – atât în producţia de bunuri cât şi în servicii. Prin „eficiente” înțelegem ca investițiile publice să fie făcute pe baza unor analize cost-beneficiu. Iar prin „prioritizate” înțelegem ca banii publici să fie canalizaţi spre finalizarea câtorva proiecte urgente şi nu alocaţi cu „ţârâita” spre mii de proiecte a căror finalizare nu se poate întrezări.

Figura nr.1:

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Figura nr.2:

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Prin urmare, nu banii de investiții lipsesc în prezent, ci voinţa şi priceperea de a-i utiliza într-o manieră optimă.

Ca urmare a persistenţei celor patru mituri amintite, România riscă să aleagă un model economic perdant şi să rămână o ţară periferică atât în context european, cât şi în context mondial.

(va urma)

***
Valentin Lazea este economistul-șef al BNR.

Opiniile prezentate sunt personale şi nu implică în nici un fel Banca Naţională a României.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.7.2017

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen - consultant independent - dezvoltare industriala.
    8.7.2017, 7:42 am

    1.Lipsa de competitivitate/functionalitate economica/institutionala este CRONICA, indicele acesta aflindu-se la nivel subafrican 74, care a ELIMINAT practic investitorii straini dupa 2008.De aceea azi Romania nu produce cit consuma.In loc de a “umbla” la competitivitate si a o imbunatatii, guvernul si PSD umbla doar la impozite, fiindca altceva n-a invatat in 27 de ani.
    2.In lipsa unor investitii industriale majore si prin cresterea salariilor si drepturilor sociale, supermarketurile straine au explodat cu importurile, balanta externa de plati fiind sustinuta prin credite externe, de la populatie, prin remiterile stranierilor, etc.Asa ca nu-i de mirare ca datoria externa se apropie de 100 de miliarde de Euro, fiind rostogolita pe spatele celor care nu s-au nascut inca.
    3.Revolutia economica a “cresterii salariilor si drepturilor sociale” se afla in curs, iar naravul rostogolirii datoriilor a fost “activata” si in acest domeniu, in forma rotogolirii platilor catre anii si guvernarile viitoare…

Lăsați un comentariu


Stiri

Electricitatea se scumpește în urma investiţiilor făcute cu fonduri europene puține – Corina Popescu, Electrica

Adrian N Ionescu

De atragerea de fonduri depinde cât de mult din costul investiţiilor energetice se va duce în creşterea preţurilor, potrivit Corinei Popescu (foto), directorul general (CEO)… Mai mult

Just Business

VIDEO Dan Cîmpean (CERT-RO): Avem un deficit de 2.200 specialiști cyber – și el crește în timp ce vorbim

Redacţia

 Provocare deja majoră în digitalizare este că avem deja un deficit de 2.200 specialiști cyber și deficitul crește în timp ce vorbim. „Este o… Mai mult

Stiri

Numiri făcute de primarul general, atacate în contencios de prefectul Capitalei

Vladimir Ionescu

Numirile consilierilor locali pe funcții de director făcute prin detașare de primarul general Nicușor Dan au fost contestate de prefectul Capitalei, Alin Stoica, în contencios… Mai mult

Stiri

A treia mare listare la Bursă din 2021: One United Properties, oferta publică de acțiuni de 275 mil. lei

Adrian N Ionescu

A treia mare listare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) din 2021 va avea loc după oferta publică iniţială (IPO) de vânzare a acţiunilor noi… Mai mult

Stiri

Volumul tranzacțiilor digitale se va tripla până în 2030, viitorul plăților este fără numerar – raport PwC

Victor Bratu

Volumul tranzacțiilor digitale (plăți fără numerar) la nivel global aproape se va dubla până în 2025, față de nivelul din 2020, ajungând la 1,9 trilioane… Mai mult

Stiri

Conducerea interimară de la TVR a fost numită nelegal – CCR a admis contestația PSD

Vladimir Ionescu

Conducerile interimare de la Televiziunea Română și Radioul Român au fost numite nelegal, a decis joi CCR, cu unanimitate de voturi. CCR precizează, într-un comunicat,… Mai mult

Stiri

CCR încearcă să explice de ce dreptul european nu primează în fața Constituției

Vladimir Ionescu

Dreptul european nu primează față de legea fundamentală a României, Constituția, ci doar față de legislația internă infraconstituțională, adică doar față de legile interne mai… Mai mult