Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă de circa 52% faţă de primul trimestru al anului în curs.
Mai mult, pe luna iunie, s-a atins cel mai ridicat nivel lunar al deficitului comercial, care a urcat la aproape 1,4 miliarde euro sau aproape 40% din nivelul pe întregul trimestru.
Fapt îngrijorător, dacă ritmul de creştere al importurilor s-a păstrat neschimbat la mijlocul anului în raport cu finele primului sfert din 2017, respective 12,4%, exporturile au încetinit vizibil, rezultatul faţă de începutul anului coborând de la 11,5% până la 9,6%. Ceea ce arată un trend ce ar trebui să dea de gândit factorilor decizie şi afectează echilibrele macroeconomice.
(Citiți și: ”Manual: Cum gestionezi slab cea mai bună creștere economică din UE. Execuția bugetară la 6 luni”)
Gradul de acoperire a importurilor efectuate pe baza exporturilor realizate a scăzut de la 90,7% pe primul trimestru până la 87,7% pe ansamblul primului semestru.
Este o contraperformanţă notabilă după valoarea bună atinsă 2014 şi ne îndreaptăm (mult prea rapid) spre nivelurile din perioada în care ne străduiam să ieşim din criza economică (vezi tabelul).
După ce a traversat pragul de 1 miliard de euro în luna martie, deficitul commercial lunar se îndreaptă spre un nou reper, cel de 1,5 miliarde de euro, unde are toate şansele să şi ajungă după recentele măsuri de creştere a salariilor şi pensiilor. Ambele cu un ritm anual de aproape 15% faţă de o creştere economică care se va situa undeva în jur de 5%.
La un raport de aproape 3 la 1 al majorării veniturilor în raport cu creşterea economică este foarte dificil pentru producţia internă să cupleze instant şi să vină cu o ofertă pe măsură.
Ceea ce explică şi deplasarea consumului spre mărfurile din import, odată ce pragul de 1.000 de euro pe lună putere de cumpărare a salariilor a fost trecut lejer iar pensiile au fost indexate arbitrar la mijlocul anului cu 9%.
Situația la zi a evoluţiei comerțului exterior în intervalul ianuarie 2016 – februarie 2017 se prezintă după cum urmează:
Cum stăm pe destinaţii
Schimburile cu țările din UE au fost de 23,48 miliarde de euro la export (cu o pondere de 76% din total exporturi) și 27,84 miliarde euro la import (75,8% din total importuri).
Pe partea de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 7,40 miliarde euro (24% din total exporturi) și importuri de 8,88 miliarde euro (23,8% din total importuri).
Dacă ponderile existente în structura comerţului exterior al României s-au menţinut relativ constant, cam la trei sferturi pentru relaţiile cu statele membre UE şi un sfert pe segmentul non-UE, ar fi de remarcat o anumită creştere mai rapidă a deficitului comercial în trimestrul al doilea în raport cu statele care nu fac parte din Uniune ( aproape +60% de la un trimestru la altul, faţă de „doar” 50% cu statele UE).
Atenție la cursul de schimb
Cu alte cuvinte, asistăm la o pierdere de competitivitate mai accentuată faţă de exteriorul UE în raport cu situaţia deloc bună faţă de colegele de bloc economic. Iar asta în condiţiile unei devalorizări relative faţă de monede precum zlotul sau forintul din partea non-euro a UE cât şi faţă de euro. devalorizare care nu ne-a ajutat în raport cu deprecierea dolarului american, care a ieftinit mărfurile contractate în această valută.
Una peste alta, situaţia care se conturează pentru finalul anului nu arată prea bine dacă nu vom reuşi să ieşim rapid din trendul tot mai clar de consolidare a deficitului comercial tot mai sus în raport cu reperul de un milliard de euro lunar.
Ca să aveţi mai clară dimensiunea acestuia trebuie precizat , în context, că întregul PIB al României ar fi estimat pe 2017 undeva în jur de 180 de miliarde de euro iar deficitul comercial la mijlocul anului a trecut de 3% din PIB şi se duce spre 7% din PIB.
O parte mai recuperăm pe zona de servicii dar restul trebuie finanţat prin investiţii străine dacă vrem să păstrăm cursul de schimb. Aşa încât, odată cu deteriorarea balanţei comerciale devenim tot mai vulnerabili la veniturile din servicii ( atenţie mare, peste jumătate vin din transport !) şi la disponibilitatea altora de a investi aici.
Urmărește-ne pe Google News
