Populația rezidentă a României a scăzut la 19.053.815 locuitori, potrivit primelor date privizorii ale Recensământului 2021, realizat de INS. Față de Recensământul anterior, realizat în 2021, România a pierdut 1,067 milioane locuitori.
Din totalul populației, 9.808,3 mii (reprezentând 51,5%) sunt de sex feminin, iar 9.941,2 mii (reprezentând 52,2%) locuiesc în mediul urban.
Populația României, tot mai îmbătrănită
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 de ani şi peste).
Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).
Deşi numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115.700 de persoane, ponderea lor în total populaţie a urcat uşor la 16,1% (faţă de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021).
Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021). Faţă de populaţia ţintă estimată pentru momentul de referinţă al recensământului, respectiv 1 decembrie 2021, populaţia rezidentă provizorie este mai mare cu numai 30.000 persoane (respectiv cu numai 0,2% mai mult).
Ilfov, Bistrița-Năsăud și Suceava, singurele județe cu mai mulți locuitori
Faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1.067.800 persoane)
. Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori.
Excepţiile le constituie judeţul Ilfov care a câştigat 153.900 persoane, dar şi judeţele Bistriţa-Năsăud (+9.800) şi Suceava cu 7.700 locuitori.
În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin).
În valori absolute, municipiul Bucureşti a înregistrat cea mai mare pierdere de populaţie, de 166.400 persoane (-8,8%), urmat de judeţele Prahova (-67.800, reprezentând 8,9 %) şi Dolj (-61.100, reprezentând 9,3%), arată datele INS.
Un milion de locuitori sunt de etnie maghiară
La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici.
Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,5 milioane de persoane (din totalul celor 19,05 milioane de persoane care formează populaţia rezidentă a României).
S-au declarat români 14,8 milioane de persoane (89,3%).
Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,002 milioane de persoane (6%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%).
Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt:
- ucraineni (45.800 persoane),
- germani (22.900 persoane),
- turci (20.900 persoane).
Potrivit liberei declaraţii a celor 16,551 milioane de persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel:
- pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei,
- iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă;
- limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%,
- limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.
Peste 85% din populație au religie ortodoxă. 1% dintre români s-au declarat atei sau fără religie
Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă.
4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3% de religie reformată, iar 2,5% penticostală.
Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii:
- greco-catolică (0,7%),
- baptistă (0,6%),
- adventistă de ziua a şaptea (0,4%)
- musulmană (0,4%).
S-a declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populaţiei.
Doar 16% au nivel superior de educație
Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4,495 milioane de bărbaţi şi 4,629 milioane de femei.
Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.
Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16% nivel superior.
La RPL2021 erau analfabete 143.600 persoane (faţă de 245.400 la RPL2011).
Populaţia activă este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusă din 7,689 milioane de persoane ocupate şi din 496.100 şomeri.
Populaţia inactivă cuprinde 10,868 milioane de persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32%).
***
