România – liderul european al creșterii costului forței de muncă - CursDeGuvernare.ro
vineri

3 decembrie, 2021

România – liderul european al creșterii costului forței de muncă

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 septembrie, 2012

Cu un spor de peste 7%, România se situează pe prima poziția între statele membre UE în ce privește creștere anuală a costului forței de muncă, potrivit datelor publicate luni, 17 septembrie, de Eurostat.

Țara noastră este urmată la mare distanță de Finlanda (+4,9%), Bulgaria și Letonia (fiecare cu câte 4,8%). Cele mai mici creșteri ale costului muncii s-au înregistrat în Irlanda ( +0,4%), Spania și Olanda ( cu câte 0,5%).

Clasamentul a fost întocmit pentru trimestrul al doilea din 2012 prin raportare la trimestrul al doilea din 2011.
Media la nivelul UE ( 1,8%) a fost de numai ceva mai mare de un sfert din nivelul consemnat în România (7,1%) iar media zonei Euro a fost și mai redusă, de doar 1,6%. Olanda este singura țară UE în care nu a crescut componenta salarială a costului orar al forței de muncă.


De remarcat că majorarea s-a produs la noi în mod echilibrat pe componentele salarii și alte taxe ( 7% și 7,1%), în timp ce la nivelul UE majorarea s-a făcut net în favoarea salariilor ( cu 1,9% pe salarii și doar 1,4% la componentele non-salariale). Ungaria, Estonia, Danemarca, Letonia, Slovacia și Suedia au mărit semnificativ mai mult componenta non-salarială față de cea salarială.

România s-a situat în grupul țărilor care nu au modificat structural costul forței de muncă, alături de Polonia, Cehia, Franța, Italia și Belgia, dar la cel mai înalt nivel de modificare a acestui cost. În alte țări care au fost nevoite să majoreze semnificativ partea de salarii, a fost practicată o creștere mai mică pe partea non-salarială pentru a limita efectul negativ asupra competitivității.

Cea mai interesantă evoluție în structura costurilor salariale s-a produs la vecinii noștrii de la sud de Dunăre, care au majorat semnificativ salariile (+5,9%) dar au crescut cu doar (+0,2%) costurile non-salariale, de unde a rezultat o majorare de ansamblu de doar 4,8%. Ar mai fi de menționat și abordarea de politică economică din Slovenia, care a crescut cu 3,6% salariile dar a scăzut cu 2,3% costurile non-salariale.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Desigur, echilibrarea bugetară și susținerea politicilor sociale antamate se fac din componenta non-salarială. Dar afectarea costurilor de producție pe această cale poate dăuna asupra posibilității de a valorifica producția rezultată. În plus, acționează în sensul devalorizării monedei naționale pentru a acomoda pierderea de competitivitate prin prețul mai ridicat.


Avem așadar o explicație în datele prezentate mai sus pentru devalorizarea leului, precum și pentru efectele pe linia stimulării economiei prin creșterea cererii interne. De aici provine și micul avans economic înregistrat ( în încercarea de a reporni motoarele interne de creștere) fără a permite un avans al deficitului din schimburile externe.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr