Oponenţii austerităţii de la Atena până la Paris spun că rezultatul indecis al alegerilor din Italia este o dovadă a faptului că votanţii din Europa au suferit destul din cauza reducerilor de cheltuieli pe care Germania şi aliaţii săi din nordul Europei le-au cerut pentru vecinii care se confruntă cu probleme, relatează Reuters.
În timp ce rezultatul scrutinului nu va convinge Germania să-şi abandoneze cererile referitoare la rigoarea bugetară, este acum mai probabil ca statele din zona euro să se bucure de un tratament mai lejer din partea Berlinului, cel mai mare contributor al Uniunii Europene, atâta timp cât ei demonstrează că fac eforturi pentru reforma internă.
Beneficiarii indulgenţei va fi Franţa, care este de aşteptat să primească un an de graţie din partea UE pentru a-şi atinge ţintele de deficit bugetar, şi Cipru, ţară care, acum recunoaşte şi Berlinul, ar trebui să primească un pachet de ajutor financiar luna viitoare.
“Sudul soseşte”, a scris pe Twitter Panos Kammenos, şeful partidului anti-austeritate şi anti-german Grecii Independenţi, ca răspuns la alegerile din Italia, pe care le-a perceput ca un succes împotriva rigorilor impuse unor state din sud, precum Grecia, Portugalia şi Spania.
Haos politic şi protest masiv
În timp ce blocajul politic de la Roma se datorează în primul rând haosului politic, el reprezintă totodată şi un uriaş protest popular faţă de măsurile de austeritate şi subliniază diviziunea nord-sud din Europa, între cei care au datorii şi cei care îi forţează să le plătească.
Criza datoriilor a ajuns să stârnească animozităţi ce datează din al doilea război mondial, iar Angela Merkel, fiica unui pastor din Germania de Est, a devenit liderul care tinde să creeze cele mai multe animozităţi în Europa,după ce Tony Blair a împărţit continentul în două, în 2003: pro şi contra războiului din Irak, remarcă sursa citată.
Luată peste picior şi caricaturizată din Irlanda până în Spania şi Grecia, Merkel a devenit figura reprezentativă a austerităţii şi este printre puţinii politicieni europeni care “stârnesc pasiuni” pe continent.
“Doamna Merkel nu poate conduce Europa singură”, a spus ministrul socialist al industriei, Arnaud Montebourg, în această săptămână, într-un moment rar în care unul dintre politicienii francezi îl critică pe liderul conservatorilor nemţi în public.
Ministrul francez al Finanţelor Pierre Moscovici, a refuzat să se alăture acestor atacuri, într-un interviu pe care l-a acordat Reuters. Dar a spus: “Mesajul din Italia este: “aveţi grijă atunci când vă aflaţi în situaţia de a cere populaţiei să facă mai multe sacrificii pe perioade lungi de timp…trebuie să existe şi o altă perspectivă: să avem creştere economică din nou”.
În timp ce Parisul acceptă faptul că trecutul economiei germane a făcut ca Berlinul să aibă un rol de lider în criza zonei euro, oficialii se plâng, în cadru privat, de faptul că Germania trebuie să-şi dea seama cum poate să-şi asume acest rol fără să-i enerveze pe ceilalţi.
Gauck: Nu vrem să intimidăm pe alții
Şi liderul opoziţiei germane a greşit, miercuri, chiar înainte să meargă la cină cu preşedintele Italiei, când l-a descris pe Silvio Berlusconi şi pe comicul transformat în politician Beppe Grillo, care au avut procentaje bune în alegeri, ca fiind clovni.
Preşedintele Joachim Gauck a insistat, pe de altă parte, săptămâna trecută, că Berlinul nu vrea să conducă după “un dictat nemţesc”. “Nu vrem să-i intimidăm pe alţii, nici să le impunem ideile noastre. Dar ne susţinem experienţele şi vrem să le împărtăşim şi altora”, a spus el, adăugând că economia Germaniei a fost considerată ca fiind “de nereformat” cu mai puţin de un deceniu în urmă.
Berlinul a fost de acord, anul trecut, să ofere Spaniei şi Greciei mai mult timp pentru reducerea cheltuielilor bugetare, într-un gest de susţinere a creşterii economice şi de sprijin al competitivităţii economiilor zonei euro.
Franţa a recunoscut, săptămâna trecută, că nu va respecta obiectivul de deficit bugetar de 3% din PIB. “Franţa nu spune că va dispreţui regulile”, dar este timpul ca şi Comisia Europeană să ia în considerare ce înseamnă pactul de stabilitate al UE pentru ţintele de deficit bugetar.
Comisia crede că o amânare a atingerii ţintelor de deficit bugetar, pentru ţările care se află aproape de prăpastia recesiunii, este posibilă, dacă acele ţări încearcă din greu să-şi reformeze economia.
Chiar şi Olanda, care a fost ani de zile, un critic dur al statelor din sudul Europei, ca ele să accepte reduceri bugetare, ar putea să intre acum în categoria celor care nu-şi vor atinge ţinta de deficit bugetar anul acesta.
Sprijin pentru Italia de la Barroso
Dar preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a respins ideea că votul din Italia ar însemna că ţările din zona euro vor scăpa de presiunea care se face asupra lor. “Nu am spus niciodată că va fi uşor…Dar avem nevoie de o politică în care să avem lideri democraţi, care au curajul să reziste la problemele pe termen scurt şi au capacitatea de a explica publicului care sunt riscurile”, a declarat el pentru Reuters.
Dar, în politică, forma este la fel de importantă ca fondul.
Barroso a declarat, joi, că este încrezător că următorul guvern al Italiei îşi va onora angajamentele şi nu va deturna încrederea care există în zona euro.
Investitorii sunt îngrijoraţi că blocajul politic de după alegeri ar putea afecta creşterea economică din zona euro, şi că sprijinul din partea Băncii Centrale Europene pentru o naţiune cu probleme nu va putea fi utilizat dacă nu există un guvern funcţional.
Şeful Comisiei a spus că este în interesul Romei să nu submineze credibilitatea care a existat în Italia în ultimul an, pentru că alternativa ar fi creşterea costurilor de împrumut, situaţie ce n-ar fi benefică pentru nimeni.
