miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 decembrie, 2021

Cum UE se confruntă, de câțiva ani, cu fluxuri migratorii crescute la frontierele sale externe, Consiliul JAI propune un nou mecanism, de evaluare şi monitorizare Schengen, pentru a face spaţiul Schengen mai adaptabil la provocările actuale şi viitoare.

Pe agenda reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care se reuneşte în zilele de 9 şi 10 decembrie 2021, la Bruxelles, mai figurează și Directiva privind rezilienţa entităţilor critice și contracararea ameninţărilor hibride.

Miniştrii de interne vor face un bilanţ al progreselor referitoare la directiva privind rezilienţa entităţilor critice, document ce conține noi norme pentru a consolida nivelul de protecţie şi rezilienţă al infrastructurilor care oferă servicii esenţiale pentru activităţile sociale sau economice.


Propunerea acoperă 10 sectoare: energie, transporturi, servicii bancare, infrastructuri ale pieţei financiare, sănătate, apă potabilă, ape uzate, infrastructură digitală, administraţie publică şi spaţiu.

Preşedinţia slovenă urmăreşte să ajungă, înainte de finalul anului 2021, la un acord cu privire la mandatul de negociere al Consiliului.

În privinţa contracarării ameninţărilor hibride şi a provocărilor legate de migraţie – miniştrii de interne se vor concentra în special pe eficacitatea instrumentelor actuale în răspunsul la problemele legate de migraţie şi pe necesitatea ca instrumentele să fie mai bine pregătire în viitor.

Consiliul propune instituirea unui nou mecanism Schengen

De câţiva ani, UE se confruntă la frontierele sale externe cu fluxuri migratorii crescute. Recent, acest fenomen a atins un nou nivel, cu ocazia atacului hibrid desfăşurat de regimul Belarus. Întrucât, presiunea la frontiera UE rămâne ridicată, este nevoie de acţiune crescută în această direcţie, mai scrie sursa citată.


Propunerea de regulament al Consiliului privind un mecanism de evaluare şi monitorizare Schengen – pentru a face spaţiul Schengen mai adaptabil la provocările actuale şi viitoare.

Mecanismul de evaluare Schengen, spre deosebire de MCV-ul care monitorizează respectarea statului de drept, este centrat pe problema frontierelor externe ale zonei (inclusiv politica comună de vize, Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), protecţia datelor, cooperare poliţienească, returnare etc.).

În cea de-a doua zi a reuniunii, la 10 decembrie, miniştrii justiţiei vor face bilanţul negocierilor în curs dintre Consiliu şi Parlamentul European referitoare la Regulamentul privind probele electronice. Noile norme vor permite autorităţilor judiciare dintr-un stat UE să solicite în mod direct accesul la probele electronice din partea oricărui furnizor de servicii care oferă servicii în Uniunea Europeană şi care este stabilit sau reprezentat într-un alt stat membru.

De asemenea, preşedinţia slovenă a UE va furniza miniştrilor justiţiei informaţii actualizate cu privire la situaţia actuală a aderării UE la Convenţia europeană a drepturilor omului.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia). În cazul măsurilor legislative, acestea sunt adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Irlanda, care nu a implementat Acordul Schengen, nu votează.

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească. Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: