fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Resursa umană din Știință și Tehnologie: Cum stau cele 276 de regiuni din UE și vecinii noștri care încă nu au aderat

de Mariana Bechir , 29.9.2019

Cele patru regiuni cu cea mai mică pondere a resurselor umane angajate în știință și tehnologie, din cele 276 de regiuni NUTS 2 existente în UE, se aflau în 2018 în România:

  • Nord-Est – 16,9% din populația activă
  • Sud-Muntenia – 20,3%
  • Sud-Vest Oltenia – 21,1%
  • Sud-Est – 21,8%

Urmează, conform Eurostat, o regiune din Franța și una din Grecia, după care, din nou, România, cu Regiunea Vest (25,5%) și Nord-Vest (cu 26,0%).

Media europeană se afla la 45,6%, iar Bucureștiul era anul trecut singura regiune românească unde resursele umane din domeniul științei și tehnologiei depășeau media Uniunii, cu o pondere de 50,8%, în totalul forței de muncă.

Acest tip de personal se referă la persoanele care îndeplinesc una din două condiții:

  • au absolvit o facultate
  • nu au o licență, dar au o ocupație în care sunt normale cunoștințe echivalente acestui nivel de educație (de la învățătorii cu doar 12 clase care predau în sate, până la tehnicienii calificați de firme pentru a lucra pe mașini cu comandă numerică, tractoriștii de pe utilajele supersmart și până la IT-iștii care nu au terminat o facultate etc.)

Ei sunt motorul unei economii și ponderea lor este direct legată de competitivitatea unei țări, de aceea rata este considerată unul dintre cei mai semnificativi indicatori ai dezvoltării.

Mai rău decât statele din Balcanii de Vest, care așteaptă aderarea

Cele patru regiuni românești de la coada clasamentului se află și în spatele regiunilor din restul Balcanilor, din state ce nu sunt membre UE: Macedonia de Nord, Serbia și Muntenegru .

(Citiți și: ”Capitalul uman al României și raportul cost/calitate”)

Doar Turcia, în zonele rurale foarte sărace, are și regiuni cu o situație mai deplorabilă decât cea a României, la acest capitol. Ankara, capitala acestui stat, înregistrează o rată a reusrselor umane din S&T de numai 39,6% din totalul populației active din punct de vedere economic.

În ceea ce privește Bulgaria, cea mai mică pondere se înregistrează într-o regiune unde personalul din domeniul S&T reprezintă aproape 30% din forța de muncă. Sofia nu urcă însă peste plafonul de 50%, precum Bucureștiul, dar se situează peste media europeană. Belgradul, capitala Serbiei, are o rată de 50,5%.

Regiunile NUTS 2 ale Ungariei se situează între 28% și 58,9% (Budapesta).

Varșovia – locul 3 în clasamentul celor 276 de regiuni

Cu Polonia, țara considerată în mod obișnuit referința adecvată pentru România, orice comparație este dramatică.

Cea mai mică pondere o are o regiune poloneză cu 37% angajați S&T în totalul forței de muncă, adică mult peste ceea ce reușește regiunea Nord-Vest, în care se află și Clujul, așa-numitul Silicon Valey al României.

Varșovia este pe locul 3 al regiunilor NUTS 2 și NUTS 1, după două regiuni din Londra:

Chiar dacă se ține cont de românii emigrați, situația din România nu s-ar apropia foarte mult de cea din Polonia, o altă țară cu mulți cetățeni plecați la muncă în străinătate.

Aproximativ 23% din diaspora românească de peste 15 ani din OECD (peste 90% din totalul emigranților) avea în 2015/2016 studii superioare, cu 11 puncte procentuale sub rata absolvenților de facultate înregistrată în totalul celorlalți muncitori străini aflați în țările de destinație. Datele apar într-un raport făcut public anul acesta de OECD, care l-a realizat la solicitarea statului român.

Față de statele vecine, doar emigranții sârbi înregistreau o rată de absolvenți mai mică decât cea a diasporei românești.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult

Europa

Germania / Bărbat acuzat că a transmis Rusiei planurile Bundestag

Iulian Soare

Procurorii federali germani au pus sub acuzare un cetățean german pentru spionaj, spunând că acesta a furnizat serviciilor secrete ruse planurile clădirii Parlamentului, Bundestag, transmite… Mai mult

Stiri

Mihai Daraban cere transferul atașaților comerciali la CCIR

Razvan Diaconu

Diplomația economică românească există, dar lipsește cu desăvârșire, spune Mihai Daraban (foto), președintele Camerei de Comert și Industrie a României (CCIR). „Avem oameni plătiți de… Mai mult

Europa

Statele UE cu PNRR-uri aprobate în aprilie vor primi primele finanțări în iunie – oficial portughez

Victor Bratu

Ministrul portughez al Planificării, Nelson de Souza (foto), a anunțat miercuri că statele membre care vor avea planurile naționale de recuperare și reziliență ar trebui… Mai mult

Stiri

VIDEO Ștefan Apăteanu (Edu Apps): Nevoia de pregătire și formare a cadrelor didactice este apăsătoare. Ar trebui regândit masteratul didactic

Redacţia

Ștefan Apăteanu, CEO, Edu Apps a vorbit la VIDEO CONFERINȚA „Examenul de absolvire a pandemiei: Skill-urile de bază garantate de sistem, pe care tinerii trebuie… Mai mult

Stiri

Definițiile de caz pentru Covid-19, reactualizate – o nouă limitare a testărilor

Vladimir Ionescu

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a actualizat, miercuri, definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19). De… Mai mult

Stiri

Farmaciile, centre de testare și vaccinare anti-Covid – propunerea lui Nelu Tătaru

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, propune ca farmaciile să fie autorizate pentru testarea și vaccinarea Covid-19, după modelul întâlnit în alte țări. Propunerea prezentată… Mai mult