Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Resursa umană din Știință și Tehnologie: Cum stau cele 276 de regiuni din UE și vecinii noștri care încă nu au aderat

de Mariana Bechir , 29.9.2019

Cele patru regiuni cu cea mai mică pondere a resurselor umane angajate în știință și tehnologie, din cele 276 de regiuni NUTS 2 existente în UE, se aflau în 2018 în România:

  • Nord-Est – 16,9% din populația activă
  • Sud-Muntenia – 20,3%
  • Sud-Vest Oltenia – 21,1%
  • Sud-Est – 21,8%

Urmează, conform Eurostat, o regiune din Franța și una din Grecia, după care, din nou, România, cu Regiunea Vest (25,5%) și Nord-Vest (cu 26,0%).

Media europeană se afla la 45,6%, iar Bucureștiul era anul trecut singura regiune românească unde resursele umane din domeniul științei și tehnologiei depășeau media Uniunii, cu o pondere de 50,8%, în totalul forței de muncă.

Acest tip de personal se referă la persoanele care îndeplinesc una din două condiții:

  • au absolvit o facultate
  • nu au o licență, dar au o ocupație în care sunt normale cunoștințe echivalente acestui nivel de educație (de la învățătorii cu doar 12 clase care predau în sate, până la tehnicienii calificați de firme pentru a lucra pe mașini cu comandă numerică, tractoriștii de pe utilajele supersmart și până la IT-iștii care nu au terminat o facultate etc.)

Ei sunt motorul unei economii și ponderea lor este direct legată de competitivitatea unei țări, de aceea rata este considerată unul dintre cei mai semnificativi indicatori ai dezvoltării.

Mai rău decât statele din Balcanii de Vest, care așteaptă aderarea

Cele patru regiuni românești de la coada clasamentului se află și în spatele regiunilor din restul Balcanilor, din state ce nu sunt membre UE: Macedonia de Nord, Serbia și Muntenegru .

(Citiți și: ”Capitalul uman al României și raportul cost/calitate”)

Doar Turcia, în zonele rurale foarte sărace, are și regiuni cu o situație mai deplorabilă decât cea a României, la acest capitol. Ankara, capitala acestui stat, înregistrează o rată a reusrselor umane din S&T de numai 39,6% din totalul populației active din punct de vedere economic.

În ceea ce privește Bulgaria, cea mai mică pondere se înregistrează într-o regiune unde personalul din domeniul S&T reprezintă aproape 30% din forța de muncă. Sofia nu urcă însă peste plafonul de 50%, precum Bucureștiul, dar se situează peste media europeană. Belgradul, capitala Serbiei, are o rată de 50,5%.

Regiunile NUTS 2 ale Ungariei se situează între 28% și 58,9% (Budapesta).

Varșovia – locul 3 în clasamentul celor 276 de regiuni

Cu Polonia, țara considerată în mod obișnuit referința adecvată pentru România, orice comparație este dramatică.

Cea mai mică pondere o are o regiune poloneză cu 37% angajați S&T în totalul forței de muncă, adică mult peste ceea ce reușește regiunea Nord-Vest, în care se află și Clujul, așa-numitul Silicon Valey al României.

Varșovia este pe locul 3 al regiunilor NUTS 2 și NUTS 1, după două regiuni din Londra:

Chiar dacă se ține cont de românii emigrați, situația din România nu s-ar apropia foarte mult de cea din Polonia, o altă țară cu mulți cetățeni plecați la muncă în străinătate.

Aproximativ 23% din diaspora românească de peste 15 ani din OECD (peste 90% din totalul emigranților) avea în 2015/2016 studii superioare, cu 11 puncte procentuale sub rata absolvenților de facultate înregistrată în totalul celorlalți muncitori străini aflați în țările de destinație. Datele apar într-un raport făcut public anul acesta de OECD, care l-a realizat la solicitarea statului român.

Față de statele vecine, doar emigranții sârbi înregistreau o rată de absolvenți mai mică decât cea a diasporei românești.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

ONRC a operaționalizat Registrul beneficiarilor reali ai companiilor. Termenele și amenzile

Adrian N Ionescu

Companiile sunt obligate să depună o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor, în termen de… Mai mult

Europa

Marea Britanie se pregătește să înlocuiască muncitorii necalificați cu roboți – miza reformei legii migrației

Iulian Soare

Reforma sistemului britanic de migrație, prezentată miercuri la Londra, este concepută să realizeze două lucruri. În primul rând, să satisfacă dorința de reducere a imigrației-… Mai mult

Europa

Prototip al viitorului avion de luptă european – Franța și Germania au semnat contractul

Iulian Soare

Franţa şi Germania au semnat joi un contract în valoare de 150 milioane de euro ce reprezintă prima etapă în dezvoltarea sistemului de luptă aeriană… Mai mult

Stiri

Relansarea celor mai mari economii din UE în 2020 este îndoielnică – comisarul european Paolo Gentiloni

Adrian N Ionescu

Efectele epidemiei coronavirus pun în pericol relansarea economiilor din Italia, Franţa şi Germania, după încetinirea de la finele anului trecut, a afirmat comisarul european pentru… Mai mult

Europa

Summit special pentru buget – Informațiile esențiale de reținut

Victor Bratu

Începe, la Bruxelles, summit-ul special european dedicat negocierilor pentru Următorul Cadru Financiar Multianual al UE. Un summit care începe joi, la ora 14.00, și nimeni… Mai mult

Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult