Republica Moldova intenționează reglementarea luptei împotriva oligarhilor printr-un proiect de lege lansat spre dezbatere publică de către Ministrul Justiției de la Chișinău. Astfel, o persoană va putea fi declarată oligarh cu votul a trei cincimi din deputați și va exista un registru al persoanelor cu acest statut, conform proiectului de lege, prezentat de Jurnal.md.
Persoanele încadrate ca oligarhi, direct sau prin persoane afiliate, nu vor putea:
- finanța partidele politice sau campanii electorale
- finanța sau organiza întruniri sau demonstrații cu revendicări politice
- participa la privatizarea bunurilor proprietate publică, nu vor primi în concesiune bunuri publice șu nu vor putea încheia parteneriate public-private.
Proiectul de lege a fost elaborat pentru limitarea influenței excesive a oligarhilor, grup distinct de persoane sau individ care dispun de o pondere economică și politică excesivă în viața publică, precizează reglementarea.
Condițiile, obligatorii și complementare, ce pot duce la încadrarea în categoria oligarhilor:
- un cetățean al Republicii Moldova care este sau a fost implicat în viața politică în ultimii cinci ani, acesta fiind un criteriu obligatoriu
- exercitarea în ultimii cinci ani a unei influențe excesive sau presiuni asupra unor autorități ale statului, persoane expuse politic (criteriu obligatoriu alternativ)
- exercitarea influenței semnificative asupra mass-media (criteriu complementar)
- dacă persoana are o valoare confirmată a activelor personale și a entităților comerciale în care aceasta este beneficiar ce depășește cuantumul de 50 000 de salarii medii lunare prognozate pe economie
- persoana care este beneficiarul efectiv sau deține controlul unei entități comerciale care, după intrarea în vigoare a prezentei legi, ocupă o poziție dominantă pe piață etc.
- dacă persoana a fost condamnată pentru comiterea infracțiunilor de corupție sau fapte conexe actelor de corupție
- dacă o persoană este subiectul unor măsuri restrictive internaționale impuse prin intermediul rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, prin actele Uniunii Europene, prin actele și deciziile adoptate de alte organizații internaționale sau de alte state, precum și de către Republica Moldova din proprie inițiativă
În cazul în care o persoană întrunește simultan unul din criteriile obligatorii și două din cele cinci criterii complementare, va fi inițiată procedura de recunoaștere de către Parlament a persoanei drept oligarh, prevede proiectul de lege.
(Citește și: „Ucraina – Lege: Oligarhii nu vor mai putea finanța partide sau participa la privatizări„)
Comitet de Dezoligarhizare
În cadrul Guvernului va fi creat Comitetul de Deoligarhizare, care se va convoca ori de câte ori va fi sesizat de către o instituție responsabilă sau persoană interesată. Această structură va avea competența de a examina și verifică sesizările privind persoanele care exercită o influență economică și politică semnificativă în viața publică și economică a țării.
Din componența Comitetului vor face parte prim-ministrul, viceprim-miniștri, ministrul justiției, ministrul economiei, cel al finanțelor, ministrul de interne, bașcanul Găgăuziei, directorul Serviciului de Informații și Securitate, președintele Consiliului Audiovizualului, al Consiliului Concurenței, al Comisiei Electorale Centrale, procurorul general și directorul Centrului Național Anticorupție.
În cazul în care în baza materialelor acumulate se stabilește că o persoană întrunește criteriile stabilite de lege, Comitetul va înainta propunere Parlamentului pentru adoptarea deciziei definitive.
Comisia de la Veneția va emite un aviz în luna martie
Prevederile proiectului de lege cu privire la limitarea influenței excesive economice și politice în viața publică, cunoscut și ca proiectul ce vizează dezoligarhizarea Republicii Moldova, au fost discutate săptămâna trecută de către ministrul moldovean al Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, cu experți ai Comisiei de la Veneția.
Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional, va formula o opinie referitoare de această inițiativă în luna martie.
Experții Comisiei au dorit să clarifice aspectele juridice legate de criteriile de recunoaștere și de procedura de contestare a hotărârilor privind recunoașterea persoanei ca fiind cu influență excesivă în viața publică, mecanismul de vot al hotărârilor de recunoaștere etc, scrie National.md.
***
