Proiectul de lege privind așa zisa repatriere a rezervei de aur a României este fie o diversiune populistă, fie încă o tentativă de scoatere a aurului din administrarea Băncii Naționale a României (BNR), potrivit experților.
„Rezerva de aur nu poate fi folosită ca garanție la operațiuni de împrumut pentru a finanța orice proiecte ale statului sau ale entităților sale, dacă proiectele respective nu întrunesc condițiile de necesitate ale unei crize majore, conform legii BNR”, argumentează experții consultați de cursdeguvernare.ro.
De ce ar face o asemenea lege cuplul Liviu Dragnea – Șerban Nicolae și compania din subteranele guvernării
Rezerva de aur este un capitol în bilanțul BNR și prin urmare „ar trebui schimbată legea băncii centrale , dar și alte legi ca aurul să fie scos din bilanțul BNR și folosit în mod netransparent ca și colateral”, spune una din sursele citate.
Aurul național poate fi folosit ca garanție și acum, de la Londra, dar lumea financiară ar afla și ar sancționa împrumuturile României în consecință, iar costurile acestora vor crește pentru că investitorii și-ar pierde încrederea.
Ba dimpotrivă: cumpărătorii ar avea mai multă încredere într-un depozitar ca Banca Angliei.
(Citiți și: Rezerva de aur: Proiectul de repatriere deschide un nou front în confruntarea cu UE. România riscă să piardă încrederea creditorilor)
Pe de altă parte, o altă tentaţie guvernamentală ar fi aceea de a folosi rezerva de aur pentru finanţarea deficitului bugetar, aşa cum există o tentativă politică în Italia. Atâta doar că nu ar fi nevoie de „repatriere”, dacă vânzările ar fi transparente.
În plus, valoarea rezervei de aur, de nici patru miliarde de euro, nu ar justifica efortul unor modificări legislative dificile.
„Ideea principală este că rezerva internaţională de aceea se cheamă rezervă internaţională pentru a putea fi văzută, şi cum să spun, certificată de către pieţe, pieţele internaţionale.
Acesta este ideea principală”, a spus – cu precizarea că vorbește în nume personal – Valentin Lazea (foto), economistul șef al BNR, citat de Agerpres.
Propunere populistă
„Propunerea aceasta are un puternic caracter populist şi foarte puţin conţinut practic”, a subliniat Mihai Bogza, director general executiv la Confederaţia Patronală Concordia, de asemenea în nume personal.
Și alți experți consideră încă „fantasmagoric un astfel de scenariu. Nimeni nu te crede că ai atât aur cât spui că ai, dacă îl ții acasă și nu într-o instituție independentă. Doar dacă nu vrei să-l transporți ca gaj la creditor, dar asta este foarte dificil și costă prea mult. Gândiți-vă numai cum să asiguri un transport de o tonă de aur”, spune un alt expert, care preferă să-și păstreze anonimatul „într-o chestiune atât de sensibilă”.
De altfel, însuși Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a argumentat cu diferite ocazii că păstrarea aurului românesc la Banca Anglia este o problemă de credibilitate.
„Rezerva internațională – aurul și cele 32 de miliarde de euro – este ținută în afara țării pentru că astfel se poate verifica existența acesteia în orice clipă pe plan internațional, în sistemul de conturi, altfel ea nu are nicio valoare”, a explicat recent guvernatorul BNR.
O altă explicație a proiectului de lege, care limitează la 5% proporția rezervei de aur a României, ar putea fi „simpla diversiune populistă care să abată atenția de la contraperformanțele guvernării actuale, recent relevate de raportul de țară emis de Comisia Europerană”, mai crede expertul citat anterior.
Rezerva de aur a României
Rezervele de aur fac parte din rezervele internaționale ale României din care reprezintă 10,1% . Ponderea a variat între 7 și 10%, în perioada 2005-2018, în funcție atât de creșterea rezervelor valutare, cât și de creșterea prețului aurului, potrivit datelor BNR.
Cantitatea de aur din rezervă nu s-a schimbat decât marginal din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut până la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018, de la 1,6 miliarde euro în 2007.
Circa 60% (mai precis 61.245 kg și 50 grame) din rezerva de aur este păstrată la Banca Angliei.
