luni

6 mai, 2024

29 iunie, 2021

renate weber avocat al poporuluiRevocarea Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului este neconstituțională, aceasta urmând să își reia postul au decis judecătorii CCR, în unanimitate, marți.

Comunicatul CCR:

Curtea a constatat că, întrucât actul de revocare este neconstituțional, acesta încetează să mai producă efecte juridice.


Prin urmare, în temeiul art.147 alin.(4) din Constituție, care consacră caracterul general obligatoriu și efectele pentru viitor ale deciziilor Curții Constituționale, Curtea menționează că, de la data publicării deciziei sale în Monitorul Oficial al României, doamna Renate Weber își reia calitatea de Avocat al Poporului, urmând a-și exercita mandatul constituțional pentru care a fost numită prin Hotărârea Parlamentului României nr.18/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.524 din 26 iunie 2019.

(Citiți și: „Scrisoarea Comisiei de la Veneția schimbă planurile privind Avocatul Poporului – numirea se amână”)

Renate Weber a fost revocată pe 16 iunie, prin respingerea rapoartelor de activitate din ultimii trei ani, o procedură neprevăzută în vreo lege și similară celei folosite pentru înlocuirea conducerii de la TVR.

Conform legislației, mandatul Avocatului Poporului poate înceta înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcţie, incompatibilitate cu alte funcţii publice sau private, imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile – constatată prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces.

Revocarea, precizează legea, se poate face doar ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor.


După revocare, coaliția a nominalizat și înlocuitorul Renatei Weber – Fabian Gyula, propunerea UDMR, pe care majoritatea parlamentară urma să-l voteze luni.

După ce președintele Comisiei de la Veneția a solicitat explicații privind baza legală a revocării Renatei Weber, liderul PNL, Ludovic Orban a anunțat amânarea votului până la pronunțarea Curții Constituționale.

Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, a solicitat zilele trecute președinților celor două camere parlamentare explicații privind baza juridică a revocării Renatei Weber.

Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei, sau Comisia de la Veneția, este un organism al Consiliului Europei.

(Citiți și: „Comisia de la Veneția cere explicații privind revocarea Avocatului Poporului. Precedentul din 2012″)

Conform legislației, mandatul Avocatului Poporului poate înceta înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcţie, incompatibilitate cu alte funcţii publice sau private, imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile – constatată prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces.

Revocarea, precizează legea, se poate face doar ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor. Argumentele aduse de coaliție la îndepărtarea Renatei Weber nu pot fi încadrate însă ca încălcări ale Constituției sau legilor, ceea ce va face dificilă o explicație în fața Comisie de la Veneția.

Două spețe identice, două decizii diferite ale CCR: în amândouă jucătorul a fost Valer Dorneanu

În 2012, Comisia de la Veneția a criticat procedura de revocare a lui Gheorghe Iancu din poziția de Avocat al Poporului, în cadrul unui șir de pași pe care USL (PSD și PNL) i-a făcut pentru a ajunge la demiterea fostului președinte Traian Băsescu. Contextul forma atunci o ecuație în care controlul Avocatului Poporului, singurul cu atribuția de a ataca OUG-urile la CCR, era esențial în strategia de alungare de la Cotroceni a lui Traian Băsescu.

Avocatul Poporului trebuie să fie independent, inclusiv față de Parlament, iar revocarea cu o majoritate simplă este „inadecvată”, spunea atunci Comisia de la Veneția:

Sunt necesare garanții speciale împotriva demiterii nejustificate. Iniţierea controlului de constituţionalitate al Ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului nu trebuie neapărat să fie atribuită Avocatului Poporului, atâta timp cât se asigură că un astfel de control poate fi exercitat în mod eficient, de exemplu, prin iniţierea de către o minoritate parlamentară.

Deşi nu există niciun standard european comun cu privire la această chestiune, Comisia recomandă stabilirea principiilor de bază ale statutului – inclusiv condiţiile de demitere – şi a competenţelor în Constituţie însăşi, în scopul de a proteja statutul independent al Avocatului Poporului.

În 2012, după demiterea abuzivă a lui Gheorghe Iancu, majoritatea USR l-a votat ca interimar la Avocatul Poporului pe Valer Dorneanu, actualul președinte al Curții Constituționale, instituție ce va discuta pe 29 iunie legalitatea revocării Renatei Weber.

La momentul respectiv, criticile aduse de Comisia de la Veneția și ale Comisiei Europene legate de revocare au fost ignorate de cei aflați la putere.

CCR a decis atunci că demiterea lui Gheorghe Iancu a fost constituțională.

În 2014, Avocat al Poporului a fost numit Victor Ciorbea, cel care s-a remarcat prin refuzul de a ataca OUG 13 din 2017, care a scos sute de mii de români în stradă, și alte OUG-uri cu miză.

Argumentele din 2012 ale CCR, care n-au mai funcționat în 2021

În 2012, CCR susținea că revocarea lui Gheorghe Iancu din funcția de Avocat al Poporului nu afectează valori şi principii constituţionale, astfel încât Curtea nu se poate pronunţa asupra acestui subiect.

Pronunțarea ar însemna că CCR s-ar substitui Parlamentului, arăta motivarea din 2012, care discuta pe baza aceluiași cadru legal privind revocarea Avocatului Poporului.

Principalele mențiuni din decizia de la acea vreme:

  • A decide altfel ar însemna să se recunoască Curţii Constituţionale posibilitatea de a se substitui Parlamentului, de a invalida evaluările făcute de acesta şi de a le înlocui cu evaluările proprii ale Curţii, ceea ce ar exceda, în mod evident, atribuţiilor instanţei de contencios constituţional.
  • Avocatul Poporului răspunde numai în faţa Parlamentului, activitatea sa fiind supusă controlului parlamentar. Ca urmare, Parlamentul este singura autoritate în măsură să aprecieze dacă activitatea desfăşurată de Avocatul Poporului, în calitatea sa de conducător al instituţiei, s-a realizat în limitele stabilite de Constituţie şi lege sau, dimpotrivă, cu încălcarea acestora, şi în consecinţă, printr-o evaluare obiectivă în cadrul căilor şi procedurilor exclusiv parlamentare, să dispună măsurile legale.

Judecătorul-raportor al şedinţei de atunci, actualul judecător CEDO Iulia Moțoc, a avut o opinie separată în care preciza că, „în mod evident revocarea Avocatului Poporului, prin Hotărârea Parlamentului nr.32 din 3 iulie 2012, afectează valori şi principii constituţionale în sensul reţinut de Curte prin Decizia nr.727 din 9 iulie 2012. Dacă revocarea Avocatului Poporului nu ar afecta principii şi valori constituţionale fundamentale sensul dispozitivului din Decizia nr.727 din 9 iulie 2012 ar fi lipsit de conţinut”.

 

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: