Italia și Ungaria sunt primele state mebre ce au reacționat după acordul de reformare a politicii de azil a UE, acord convenit joi de miniștrii de Externe din Uniune. Ministrul de Interne italian s-a arătat mulțumit de compromisul la care s-a ajuns, în timp ce premierul maghiar Viktor Orban a calificat acordul drept inacceptabil.
Reaminim că nu este nevoie de unanimitate pentru deciziile Uniunii privind politica migraţiei, fiind suficientă o majoritate calificată de minim 17 din cele 27 de state membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia blocului.
Polonia şi Ungaria au votat împotriva acestor propuneri, în timp ce Bulgaria, Malta, Lituania şi Slovacia s-au abţinut, a precizat preşedinţia suedeză a Consiliului UE, care a condus discuţiile.
(Citește și: „„Pas istoric” în reformarea politicilor de azil – miniștrii de Interne ai UE au convenit înăsprirea măsurilor„)
Italia nu va fi obligată să păstreze imigranții în schimbul penalității plătite de statele care nu respectă cotele de relocare
„Italia a obţinut consensul asupra tuturor propunerilor prezentate astăzi la întâlnirea Consiliului (Justiţie şi Afaceri Interne – JAI – n.red.)”, a spus ministrul Matteo Piantedosi, după ce la reuniunea cu omologii săi din UE, desfăşurată la Luxemburg, s-a ajuns la un acord asupra gestionării migranţilor şi refugiaţilor ce sosesc în Europa.
Preşedinţia suedeză a Consiliului UE a înaintat propuneri de compromis asupra a două texte pentru un pact european privind migraţia.
Unul dintre acestea prevede un mecanism de „solidaritate obligatorie”, prin care statele UE vor trebui să preia un anumit număr de migranţi din statele membre aflate sub presiune migratorie sau să plătească o contribuţie financiară, care conform unor surse europene ar fi de peste 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.
„În primul rând, am evitat posibilitatea ca Italia şi alte ţări de primă intrare să fie plătite pentru a păstra migranţi neregulamentari pe teritoriile lor: Italia nu va fi un centru de colectare în numele Europei”, a explicat ministrul italian, făcând referire la propunerea de compromis prezentată de preşedinţia suedeză a Consiliului UE.
„Opţiunea unei compensaţii financiare este incompatibilă cu demnitatea ţării noastre”, a afirmat Piantedosi.
Penalitățile aplicate vor fi virate într-un fond gestionat de Comisia Europeană pentru a pune în practică proiecte concrete pentru aşa-numita dimensiune externă, colaborarea cu state terțe din care provin migranții. Italia a reuşit să obţină un cadru juridic pentru posibile aranjamente cu ţări terţe sigure şi să evite restricţii ce ar fi exclus unele ţări, astfel încât migranții neeligibili vor fi expulzați printr-o procedură rapidă convenită tot la Consiliul JAI.
„Este un compromis care nu afectează cadrul juridic internaţional. Astăzi am obţinut solidaritate concretă de la Uniunea Europeană”, a încheiat oficialitatea italiană.
Italia, ţară pe unde au intrat în UE sute de mii de migranţi în ultimii ani, reproşează celorlalte state membre lipsa de solidaritate în repartizarea acestora, deşi mulţi migranţi sosiţi iniţial în Italia părăsesc oricum această ţară îndreptându-se spre altele din blocul comunitar.
Budapesta acuză că acordul a fost convenit sub presiunea statelor pro-migrație
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a calificat vineri drept „inacceptabil” acordul: „Bruxellesul abuzează de puterea sa. Vrea să ‘relocheze’ migranţii în Ungaria cu forţa. Este inacceptabil”.
Ministrul de Interne adjunct al Ungariei, Bence Retvari, a criticat sistemul de solidaritate „obligatorie” prevăzut de text şi care „înseamnă că statele membre nu vor avea un cuvânt de spus cu privire la cine locuieşte pe teritoriul lor”.
Este o „povară disproporţionată” pentru Ungaria, a estimat Bence Retvari, criticând „lipsa de fonduri ale UE” pentru finanţarea costurilor de protejare a frontierei.
Înaintea Consiliului JAI, guvernul de la Budapesta a anunțatt că, începând din 2015, a cheltuit 1,8 miliarde de euro pentru a-şi proteja graniţa sudică, o frontieră externă a Uniunii Europene, împotriva sosirii migranţilor şi că Bruxelles-ul a contribuit doar cu 1% din acest cost, transmite marţ
Ministrul de Interne adjunct maghiar a criticat de asemenea procesul ca fiind unul ce „sfidează valorile europene”, textele fiind dezbătute „câteva minute, în cel mai bun caz o jumătate de oră”.
„Guvernele pro-migraţie au făcut presiune” asupra partenerilor lor, a spus el.
Acordul deschide calea către negocieri cu Parlamentul European, în vederea unei adoptări a reformei înainte de alegerile europene din iunie 2024.
Sub conducerea lui Viktor Orban, la putere din 2010, Ungaria a construit garduri la frontierele sale şi a restrâns depunerea de cereri de azil la ambasadele din străinătate, o politică ce i-a adus mai multe condamnări la Curtea de Justiţie a UE.
Anul trecut, doar 18 persoane au obţinut în Ungaria statutul de refugiat, cifră derizorie fără echivalent în alte ţări ale UE
****
