Comisia Justiție și Afaceri Interne a Parlamentului European (LIBE) a votat marți ”Pachetul migrație”, care impune verificări mai stricte ale solicitanților de azil. Noile reguli urmăresc să accelereze întoarcerea migranților care intră în Europa fără permisiune și să îi împiedice să călătorească în alte țări din UE.
Textul aprobat, care impune procesarea rapidă a solicitanților de azil, lasă totuși neatins Tratatul de la Dublin, păstrând astfel presiunea pe țările care sunt ”porți de intrare în UE”, precum Italia sau Grecia.
Comisia Europeană încearcă din 2020 să impună noi reguli privind migrația.
Tratatul de la Dublin rămâne neschimbat
Cele mai puternice trei grupuri din Parlament – Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, Socialiști și Democrați de centru-stânga (S&D) și Renew, de centru – au susținut toate propunerea.
Solicitările de reformare a Tratatului de la Dublin au eșuat și în trecut, dar noul Pact privind Migrația și Azilul încearcă să mulțumească și cele mai recalcitrante state membre (în general, țări din ”prima linie” dar și state care nu acceptă migranți din principiu, precum Ungaria) și să stopeze fluxurile mari de migranți.
Piatra de temelie a sistemului de azil din UE, Tratatul de la Dublin, determină care țară UE este responsabilă pentru prelucrarea cererilor de protecție internațională.
Odată cu votul de marți din Comisia LIBE, UE s-a apropiat de finalizarea Pactului privind migrația și azilul, care ar trebui să fie adoptat înainte de sfârșitul mandatului Parlamentului în 2024 și aprobat statele membre.
”Cote de relocare voluntară”, obligatorii pe timp de criză
Pactul sprijină un sistem de înregistrare mai strict pentru a accelera întoarcerea migranților în conformitate cu regulile Dublin. „Un screening mai strict ar putea ajuta la descurajarea mișcărilor secundare în spațiul Schengen”, se arată în text.
Europarlamentarul suedez Tomas Tobé, de la PPE, afirmă că noul sistem „se îndepărtează de fosta poziție de realocări obligatorii” și va fi „voluntar și flexibil”.
Țările UE care nu sunt ”atractive” pentru migranți se opun însă realocării obligatorii – adică repartizării forțate a solicitanților de azil între statele UE.
Pactul va include însă ”cote de relocare voluntară” stabilite chiar de statele membre. Astfel de realocări ”voluntare”, dar obligatorii, vor fi activate în timpul unei crize de migrație, definite de text drept „sosiri în masă, bruște, a resortisanților din țări terțe”. Comisia ar decide când să declanșeze mecanismul de criză.
Șanse relativ mici ca statele membre să accepte legislația
Statele membre ar putea foarte bine să respingă însă această parte a textului.
Europarlamentarul spaniol Juan Fernando López Aguilar (S&D) a declarat reporterilor: „Unele guverne nu vor să vorbească despre relocari obligatorii. Sunt conștient că, la sfârșitul zilei, va exista un compromis care nu îmi va plăcea”.
Sosirile de migranți în 2023 sunt aproximativ similare cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit agenției de frontieră a UE.
Frontex a raportat 28.130 de treceri neregulate a frontierei europene în ianuarie și februarie anul acesta.
***
