Referendumul grecesc şi febra pe care a produs-o în Europa

Organizarea unui referenum naţonal în Grecia privind aplicarea măsurilor de austeritate pe care Guvernul elen trebuie să le ia în schimbul ajutorului european a crescut dramatic riscurile pentru acest stat, se arată într-o analiză a agenţiei de rating Fitch, dată publicităţii marţi.

Eventuala respingere a programului negociat de Atena cu Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional va mări riscurile de intrare în incapacitate de plată în mod forţat şi dezordonat şi chiar de ieşire a Greciei din zona euro, consideră Fitch.

Oricare dintre variante va avea consecinţe financiare severe pentru stabilitatea financiară şi viabilitatea zonei euro.

Simpla anunţare referendumului, de către premierul grec Georgeos Papandreou, subliniază urgenţa stabilirii unui zid de protecţie credibil pentru a preveni extinderea crizei din Grecia către alte state.

Agenţia internaţională de rating mai susţine că este esenţial să se înregistreze progrese rapide în majorarea capacităţii de creditare a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF).

Premierul grec Georgeos Papandreou a anunţat luni organizarea unui referendum privind acordul încheiat săptămâna trecută la summitul Uniunii Europene pentru ştergerea unei părţi din datoria publică elenă.

Papandreou a declarat că are nevoie de o susţinere politică mai amplă pentru măsurile fiscale şi reformele structurale cerute de creditorii internaţionali.

Marţi seară, un oficial grec a declarat pentru Reuters că Papandreou va participa la summitul G20 care are loc în această săptămână la Cannes, la invitaţia Franţei, unde va da lămuriri cu privire la referendum.

Ce conţine planul de austeritate supus referendumului:

• Numărul funcţionarilor publici scade cu 30.000 în următoarele două luni
• Până în anul 2015, aparatul bugetar grec va avea 200.000 de funcţionari, de la circa 400.000, la o populaţie de peste 10 milioane de locuitori.
• Tăieri de salarii cu până la 50 la sută în sectorul bugetar mai ales la Ministerul Economiei, unde funcţionarii primeau şi 3.000 de euro pe lună. Bugetarii debutanţi vor avea salariile scăzute de la circa 1.200-1.400 de euro, la 800 de euro.

Un sondaj de opinie publicat la sfârşitul săptămânii trecute indică respingerea măsurilor de austeritate la referenum.

Potrivit sondajului, majoritatea grecilor consideră deciziile summitului zonei euro şi ale şedinţei Consiliului European de miercurea trecută ca fiind negative şi doar 12,6% le cred benefice.

Primii afectaţi: bursele, băncile şi cererile lui Merkel în Bundestag

Bursele europene au reacţionat agresiv după anunţul privind organizarea unui referendum

Imediat după deschidere, Bursa de la Frankfurt a înregistrat o scădere de 3,37%, cea de la Paris o scădere de 1,89%, iar cea de la Londra o scădere de 1,71%.

La Madrid bursa a scăzut 2%, iar la Milano 3%.

Înainte, însă, de a primi ajutorul european, Grecia trebuei să obţină votul Camerei inferioare a Parlamentului german, Bundestag, unde eforturile caneclarului Angela Merkel de a-i convinge pe deputaţi privind necesitatea ajutorului pentru Atena este pus la încercare de referendumul elen.

De asemenea, Grecia aşteaptă şi decizia băncilor europene pentru scăderea la jumătate a datoriei elene.

Reacţii politice: de la Rompuy şi Barroso, la premierii din eurozonă

• Uniunea Europeană. Preşedintele Consiliului European, belgianul Herman Van Rompuy, şi şeful Comisiei Europene, portughezul Jose Manuel Barroso, au încercat să calmeze reacţiile de pe pieţe, arătându-şi încrederea în responsabilitatea clasei politice de la Atena. „Luăm act de intenţia autorităţilor greceşti de a organiza un referendum. Suntem convinşi că acest acord este cel mai bun pentru Grecia. Avem deplină încredere că Grecia îşi va onora angajamentele luate în legătură cu zona euro şi comunitatea internaţională”, se arată în declaraţia comună semnată de Van Rompuy şi Barroso.
• Franţa. Preşedintele Nicolas Sarkozy şi-a exprimat consternarea faţă de anunţul lui Papandreou, susţin surse din Palatul Elysee, citate de Le Monde. ”Gestul grecilor este iraţional şi periculos, în ceea ce-i priveşte”, ar fi avertizat un apropiat al lui Sarkozy.
• Italia. Premierul italian Silvio Berlusconi a reclamat faptul că anunţul de la Atena, privind referendumul, ”creează incertitudini” pe pieţele financiare şi aşa volatile, înainte de Summitul G20 de la Cannes. „Este o alegere neaşteptată, care creează incertitudini după Consiliul European şi în ajunul importantei reuniuni G20 de la Cannes. Nu există nicio îndoială că decizia Greciei de a organiza un referendum pentru planul de salvare decis de Uniunea Europeană cântăreşte greu asupra transformărilor”, a spus Berlusconi.
• Belgia. Premierul belgian, Yves Leterme consideră că anunţul lui Papandreou a generat multă insecuritate. „Pieţele au nevoie de stabilitate şi de securitate. S-a creat din nou insecuritate, în timp ce lumea întreagă are nevoie de securitate şi încredere”, a spus premierul belgian.

Presiuni interne în politica ateniană

Partidul socialist panelen PASOK, de guvernământ, se confruntă cu atacuri din ce în ce mai susţinute din partea opoziţiei, motv pentru care din interiorul PASOK se ridică lideri care avansează chiar ideea negocierii unui ”guvern de salvare naţională”.

„Ţara este ameninţată de un faliment imediat. Solicit formarea unui guvern de salvare naţională care să garanteze planul european decis săptămâna trecută şi să organizeze noi alegeri”, a declarat deputata soclialistă Vasso Papandreou, care se opune referendumului cerut de premierul Georgeos Papandreaou.

În semn de protest faţă de referendumul anunţat de premierul grec, o deputată socialistă a părăsit PASOK, lăsând partidul cu o majoritate de numai două voturi în legislativul atenian.

Şi opoziţia de dreapta respinge organizarea unui referendum care, teoretic, ar putea opri măsurile de austeritate ale guvernului de la Atena.

Liderul partidului conservator grec Noua Democraţie, Antonis Samaras, consideră că ”experimente oportuniste”, ca referendumul anunţat de Papandreou, pun în pericol statutul Greciei de membru al Uniunii Europene.

”Alegerile sunt o necesitate naţională”, a spus Samaras, după o întrevedere cu preşedintele Greciei, Karolos Papoulias.