Aproximativ 51,3% din alegătorii care au participat la referendumul constituțional de duminică au votat pentru reforma constituțională ce transformă Turcia într-o republică prezidențială.
Este cea mai amplă reformă constituțională care are loc în această țară după 1923, când s-a desființat Imperiul Otoman și s-a format statul turc.
A participat la scrutin circa 87% din populația cu drept de vot.
„Turcia a luat o decizie istorică privind sistemul de guvernare”, a declarat președintele Recep Erdogan după anunțarea rezultatului.
Referendumul permite un viitor fără lovituri militare pentru schimbarea guvernelor a adăugat el.
„Turcia, pentru prima dată în istorie, a decis, cu voinţa Parlamentului şi poporului său, o schimbare atât de importantă”, a adăugat Erdogan.
Locuitorii din Istanbul, din capitala Ankara și Izmir (cele mai amri orașe din Turcia), precum și diaspora din mai multe state occidentale au votat împotriva schimbărilor propuse de președintele Recep Erdogan, inițiatorul și principalul beneficiar al referendumului.
Tabăra „Yes” a câștigat atâtea voturi câte îi erau necesare, marcând o victorie strânsă, a declarat la ora 21.00 vicepremierul Turciei, la Ankara, acolo unde a câștigat tabăra „No”.
Vor exista însă numeroase problemele de legimitate, scrie presa internațională, din mai multe motive.
De exemplu, nu au existat exit poll-uri, însă agenția Anadolu a anunțat rezultatele scrutinului cu mult înaintea biroului electoral central – de exemplu, când agenția prezenta scorul din 90% din secții, autoritatea electorală ajunsese la numărarea a doar 45% din buletinele de vot.
Opoziția a acuzat Anadolu de manipulare.
De asemenea, vicepreședintele principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Bulent Tezcan, a declarat că decizia de ultim moment a autorității electorale de a accepta drept valide buletine de vot neștampilate va provoca și ea serioase probleme de legitimitate.
“Vom declanșa lupta legală. Dacă neregulile nu vor fi rezolvate, vor fi discuții serioase privind legitimitatea” scrutinului, a spus Bulent Tezcan, citat de The Guardian.
Turcii au votat duminică cea mai importantă reformă constituțională de după destrămarea Imperiului Otoman.
În urma acestui rezultat, președintele Recepe Erdogan va putea rămâne la conducerea țării până în 2029, adică mai poate obține două noi mandate.
Turcia se transformă astfel într-o republică prezidențială, cu puteri sporite pentru președinte, care ca deveni șeful executivului, în locul premierul, o funcție ce dispare.
Au fost supuse votului 18 amendamente vizând prerogative executive și legislative, printre care:
- abolirea funcţiei de premier. De acum înainte, preşedintele va numi cabinetul şi va avea un număr de vicepreşedinţi.
- Parlamentul nu va mai monitoriza miniştrii şi nu va mai avea dreptul să iniţieze moţiuni de cenzură.
- Preşedintele nu va mai fi nevoit să rămână neutru, ci va putea să îşi menţină afilierea politică.
- Șeful statului va numi patru din totalul de 13 judecători ai celei mai înalte instanţe judiciare din ţară.
Referendumul a fost decis după încercarea eșuată de lovitură de stat care a avut loc anul trecut, în luna iulie.
Erdogan s-a folosit de puciul eșuat pentru a impune un regim dictatorial, după ce a epurat armata, poliția, învățământul și sistemul juridic.
Mii de persoane au fost arestate, fiind acuzate de colaborare cu clericul Fethullah Gulen, rezident în SUA și considerat organizatorul încercării de lovitură de stat.
Peste 55 de milioane de turci cu drept de vot au fost chemați duminică la urne pentru a spune dacă sunt de acord cu reforma constituțională propusă de Erdogan.
Au susținut reforma președintele, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP, de guvernământ) și Mișcarea Acțiunii Naționaliste (MHP, dreapta), iar opoziția social-democrată și cea prokurdă s-au opus acesteia.
Referendumul și toate măsurile coercitive luate după iulie 2016 au îndepărtat Turcia lui Erdogan de Uniunea Europeană, mai multe state membre cu puternice comunități turce refuzând organizarea mitingurilor electorale pe teritoriul lor.
Sâmbătă, înaintea referendumului, președintele a făcut aluzie la aceste incidente:
„Duminica aceasta este ziua în care poporul nostru va da o lecție acelor țări europene care au fost implicate în tot soiul de ilegalități pentru a ne descuraja în ultimele două luni”…
„Mâine (duminică — n. red.) este ziua în care le vom da un răspuns… Vom răspunde și Germaniei, la fel și Austriei, Belgiei și Elveției, dar și Suediei”, a declarat Recep Erdogan.
Urmărește-ne pe Google News
