Consiliul fiscal a transmis Guvernului, marți seara, opinia sa în legătură cu rectificarea bugetară, în care apreciază că încadrarea în ținta de deficit bugetar pe anul în curs, în contextul meținerii parametrilor actuali ai politicii fiscal-bugetare, este posibilă, iar balanța riscurilor apare drept echilibrată.
Consiliul fiscal avertizează că deficite bugetare apropiate de 3% din PIB în 2016 și chiar de peste 3% din PIB estimate pentru 2017 (într-un scenariu de nemodificare a politicilor economice) sunt contraindicate.
(Citiți și: DOCUMENT / Proiectul de rectificare bugetară: Trei sferturi din realocări se duc în susținerea sistemului de pensii și de protecție socială)
Guvernul aprobă miercuri prima rectificare bugetară din 2016.
Balansul între deficite
În opinia transmisă guvernului, Consiliul fiscal consideră că bugetul rectificat are potențialul de a genera un ecart mai ridicat între deficitul ESA 2010 (pe bază de angajamente și relevant din perspectiva tratatelor europene) și cel conform metodologiei naționale (cash).
În aceste condiții, avertizează Consiliul fiscal, este posibil ca un deficit de 2,76% din PIB în standarde cash să nu asigure o marjă suficientă pentru a evita depășirea nivelului de referință de 3% din PIB în standarde ESA 2010 ceea ce, coroborat cu evaluările curente ale Comisiei Europene ce indică un deficit bugetar mai mare de 3% în 2017, să conducă la o declanșare a procedurii de deficit excesiv în cursul anului următor.
Pe de altă parte, plasarea mai multor agregate de cheltuieli în execuția pe prima parte a anului, îndeosebi a celor de investiții, semnificativ sub program, sugerează o probabilă sub-execuție a acestora care ar putea conduce la un deficit bugetar potrivit metodologiei naționale inferior țintei curente, de natură să asigure și evitarea depășirii pragului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar potrivit ESA 2010, chiar luând în calcul elementele mai sus menționate.
Atenție la veniturile nefiscale și la încasările contribuțiilor sociale
În opinia Consiliului fiscal, revizuirile ascendente semnificative operate la nivelul veniturilor bugetare apar drept fundamentate din perspectiva performanței efective la zi. Această performanță, consideră Consiliul, este însă un rezultat al unei creșteri economice efective nu atât neapărat superioară estimărilor inițiale, cât cu o compoziție mai favorabilă veniturilor bugetare din impozite și taxe.
Consiliul fiscal validează de principiu estimările guvernamentale ale veniturilor, însă apreciază că există riscul unor încasări inferioare programului pentru veniturile nefiscale și pentru cele din contribuții sociale.
La nivel agregat, riscul va fi probabil compensat de prudența estimărilor pentru încasările din accize, taxe vamale și impozitul pe venit și salarii.
Scepticism legat de absorbția fondurilor europene
În același timp, Consiliul fiscal este extrem de sceptic că nivelul propus pentru intrările din fonduri post-aderare aferente exercițiului financiar 2014-2020 este realizabil.
În contextul în care execuția la șase luni relevă o slabă absorbție a fondurilor europene și cheltuieli de investiții sub program, deși într-o măsură mai mică decât în anul anterior, decizia de a majora cuantumul acestora apare surprinzătoare, mai ales în condițiile în care experiența istorică indică faptul că este puțin probabil ca accelerarea intrărilor de fonduri europene în a doua parte a anului să fie suficientă pentru a apropia veniturile de nivelurile programate.
De altfel, nematerializarea veniturilor din fonduri UE nu duce la majorarea deficitului bugetar în ipoteza unei ajustări automate în jos a cheltuielilor corespondente.
Probleme la conformarea cu regulile fiscale
Din punct de vedere tehnic, Consiliul fiscal apreciază că în ciuda faptului că nivelul deficitului bugetar rămâne nemodificat comparativ cu nivelul inițial, atât veniturile cât și cheltuielile bugetare sunt programate să crească semnificativ, ceea ce implică abateri de la regulile instituite de LRFB după cum urmează:
- Nivelul prevăzut în propunerea de rectificare bugetară pentru cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat (58.703 milioane lei, respectiv 7,8% din PIB) depășește plafoanele definite de Legea nr. 338/2015 atât pentru cuantumul nominal, cât și pentru cel exprimat ca procent din PIB. Legea nr. 69/2010 interzice majorarea cheltuielilor de personal cu prilejul rectificărilor bugetare
- Nivelul programat al cheltuielilor totale ale BGC, exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori (242.220,1 milioane lei), depășește plafonul corespunzător definit de Legea nr. 338/2015.
În concluzie, Consiliul fiscal constată și de această dată existența de facto a două clase de reguli fiscale, una de reguli „tari” (cele referitoare la soldul bugetar) – care de regulă operează cu succes, respectiv una de reguli „slabe” pentru care lipsa conformării ex ante reprezintă mai degrabă regula decât excepția.
Consiliul insistă că situația reclamă amendarea Legii responsabilității fiscal-bugetare, fie în sensul definirii precise și foarte stricte a setului de circumstanțe în care derogarea de la regulile fiscale în cauză să fie permisă și introducerii de sancțiuni descurajatoare pentru nerespectarea regulilor fiscale, fie în sensul punerii în acord a legii cu situația de facto prin renunțarea la regulile conexe celor care vizează deficitul bugetar.
