Deficitul comercial lunar al României a fost de 2,16 miliarde euro în noiembrie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Deși exporturile au ajuns la un nivel record (7,08 milioane euro), minusul din schimburile de mărfuri cu străinătatea a rămas peste pragul de 2 miliarde euro după ce importurile au însumat 9,25 miliarde euro, tot nivel record.
Diferența dintre importuri și exporturi s-a majorat după primele 11 luni ale anului curent până la 21,34 miliarde euro sau 8,8% din PIB prognozat pentru anul în curs.De luat aminte la dispunerea majorărilor pe fluxuri de export și import față de aceeași lună a anului anterior. Respectiv +17,5% la export pe noiembrie, dar +21,5% la importuri.
Minusul anual nu e sustenabil pe termen mediu și lung
Una peste alta, pe primele 11 luni, livrările la extern au însumat circa 68,2 miliarde euro iar intrările 89,5 miliarde euro. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate de la începutul anului în curs a coborât sub nivelul din 2020 și a ajuns la cea mai redusă valoare din ultimii zece ani, adică doar 79,3%. Ceea ce este îngrijorător și continuă să pună presiune pe cursul de schimb.
Seria statistică confirmă tendința deficitului comercial lunar de a se stabiliza pentru o lună „normală” peste cota de 2 miliarde euro, depășită la finele T1 2021.
(Citiți și: ”Studiu de caz – Comerțul cu Ungaria: cu ce ne produce vecinul nostru cel mai mare deficit comercial”)
Pe acest trend ne îndreptăm (fapt indicat chiar și de prognoza oficială în vigoare) spre un minus anual NESUSTENABIL PE TERMEN LUNG de circa 10% din PIB în schimburile de mărfuri cu străinătatea.
Contrar excedentelor comerciale consemnate pe toată linia ale statelor din Europa Centrală la care ne raportăm (Polonia, Cehia și Ungaria)România continuă să aibă un deficit comercial semnificativ și ÎN CREȘTERE RAPIDĂ. deficit provenit în proporție cam de două cincimi chiar din aceste state care ne concurează cu succes pe propria piață de desfacere.
Mașinile și echipamente de transport și-au stopat trendul negativ
Schimburile cu țările din UE au fost de 49,64 miliarde euro la export și 65,01 miliarde euro la import (72,8% din total la exporturi şi 72,6% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 18,53 miliarde euro și importuri de 24,55 miliarde euro (27,2% la export și, respectiv, 27,4% la import).
Au rezultat solduri negative de peste 15 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi aproape 6 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare. Repartizarea în deficit a minusului pe cele două mari destinații a fost similară cu datele consemnate la ponderea schimburilor de mărfuri pe segmentele intracomunitar și extracomunitar.
Sectorul de mașini și echipamente de transport și-a stopat trendul negativ început în aprilie. Deficitul pe acest segment strategic s-a redus marginal față de luna precedentă (de la -889 milioane euro la -807 milioane euro). Contribuția lui la soldul general s-a modificat de la +5% la finele T1, la aproape -4% după primele 11 luni din 2021.
Suntem tari la exportul de materii prime – incapacitatea de a le prelucra în țară
La categoria care include diverse alte mărfuri manufacturate, se păstrează rezultatele slabe. Cu un minus de peste șase miliarde euro, gradul de acoperire a avut o valoare relativ redusă (78%) iar ponderea în deficit a fost de 28%. În schimb, avem un plus de aproape o jumătate de miliard de euro la materii prime și materiale, ceea ce arată incapacitatea de a le prelucra în țară, cu valoare adăugată mai mare.
Deficitul pe zona de produse alimentare și-a reluat creșterea după ce se stabilizase la ceva mai mult de un miliard și jumătate eurodupă primele trei trimestre din 2021. De reținut, gradul de acoperire sectorial a importurilor cu exporturile efectuate s-a păstrat la 77%, după ce în prima jumătate a anului, gradul de acoperire a fost cu mult mai redus, de doar 63%.
Creșterea semnificativă a prețurilor mondiale ale petrolului și reluarea deplasărilor în perioada de acalmie a pandemiei înaintea valului cinci, pe fondul capacităților de producție insuficiente, au contribuit la accentuarea puternică a deficitului la combustibili și lubrifianți, care a depășit 4 miliarde euro (din care peste un miliard și jumătate de euro doar în ultimele trei luni).
Cea mai importantă sursă a deficitului comercial al României a continuat să o reprezinte soldul negativ al schimburilor cu exteriorul de produse chimice, unde minusul a urcat deja la circa 10 miliarde euro, sau aproape jumătate din total. Este consecința reducerii masive a capacității de producție pe o componentă de tradiție a industriei românești.
