Inflația anuală a coborât în ianuarie 2014 la nivelul record de numai 1,06%, deși majorarea lunară a prețurilor a fost de 0,9%. Explicația o constituie efectul de bază foarte pronunțat, respectiv faptul că în ianuarie 2013 se consemnase o inflație lunară record, de 1,34%, cea mai mare din ultimii patru ani. Ceea ce a condus la îmbunătățirea consistentă a rezultatului de 1,55% de la finele anului trecut.
Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, majorarea prețurilor s-a localizat aproape integral pe segmentele prețurilor administrate, prețurilor volatile, combustibili, tutun și băuturi alcoolice. Inflația CORE 2 ajustat, cea asupra căreia poate interveni BNR s-a situat la 0,24%, mult sub cea efectiv consemnată la nivelul coșului de consum.
Cele șapte grupele de produse și servicii selectate au dat în prima lună a anului în curs 90% din inflația consemnată oficial. În rest, modificările de prețuri și tarife au fost foarte puțin semnificative. Pe ultimele 12 luni contabilizate, evoluția a fost net diferită pe grupele mari de produse și servicii. Alimentele s-au ieftinit cu peste două procente (-2,18%), mărfurile nelimentare s-au scumpit cu două procente și jumătate ( +2,48%) iar serviciile cu mai mult de patru procente (+4,25%).
De remarcat și de reținut importanța modului în care au evoluat prețurile. În timp ce inflația anuală s-a redus de aproape șase ori, de la 5,97% la 1,06%, inflația medie anuală – creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (februarie 2013 – ianuarie 2014) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2012 – ianuarie 2013) – s-a situat la același nivel ca și în ianuarie 2013, respectiv 3,6%.
Practic, deși pozele de moment diferă extrem de mult, creșterea prețurilor ca proces derulat pe parcursul mai multor luni a avut același efect. Ceea ce poate oferi o explicație percepției publice net diferite de valorile consemnate pentru moment. Anul 2014 ar urma să aducă o amortizare a efectului de bază și o apropiere între valorile inflațiilor anuale și, respectiv, medii anuale.
Ponderi noi în calculul IPC
Odată cu trecerea în 2014, au început să fie folosite pentru calculul indicelui prețurilor de consum ponderile din anul 2012, conform metodologiei europene. Modificările au fost relativ reduse, cea mai importantă fiind înregistrată la nivelul plusului de 0,31% înregistrat la servicii, redistribuit prioritar dinspre produsele nealimentare (-0,24%). Serviciile au recuperat astfel aproape integral reducerea de 0,33% din 2010 integrată în indicele prețurilor de consum pe 2012.
Am selectat din fiecare grupă mare trei produse/servicii care au cunoscut evoluții semnificative. La produse alimentare se observă trecerea dinspre cartofi către pâine și reducerea ponderii preparatelor din carne. La produse nealimentare deplasarea ponderilor s-a făcut dinspre haine și încălțăminte spre factura la energie. Tendințe care spun multe despre problemele cu care se confruntă gospodăriile populației în asigurarea traiului zilnic.
Pe segmentul de servicii, factura pentru apă, canal și salubritate ( insidioasă, eternă și nu tocmai justificată) a depășit ponderea hainelor sau cea a pantofilor și atacă pragul de trei procente. Îngrijirea medicală a coborât la pragul de un procent, cu consecințele aferente pe termen mediu și lung. De notat ar fi și reducerea ponderii cheltuielilor cu telefonia, ajunse la un nivel exagerat față de veniturile românilor.
