Românii figurează pe locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte balanţa transferurilor personale de bani pe anul 2016, potrivit unei analize publicate de Eurostat.
Cu un sold net de 2.236 milioane euro, ei au fost devansaţi doar de polonezi (2.822 milioane euro) şi de portughezi (2.809 milioane euro).
La mare distanţă în urma noastră, figurează un grup de ţări intrate relativ recent în UE, precum Bulgaria (860 milioane euro), Lituania (666 milioane euro), Ungaria (563 milioane euro), Croaţia ( 245 milioane euro), Letonia (173 milioane euro) şi Slovacia (166 milioane euro).
Dacă se raportează, însă, aceste sume la mărimea populaţiei, clasamentul se modifică radical iar ţara noastră coboară pe locul patru, cu foarte puţin peste Bulgaria (v. tabelul alăturat)
Singura ţară dezvoltată care figurează cu un mic surplus la nivelul sumelor trimise în ţară este Suedia, cu +67 milioane euro. La polul opus, apar, după era de aşteptat, cele patru mari economii ale UE, în ordinea Franţa (-9.420 milioane euro), Marea Britanie (-4.632 milioane euro), Germania (-4.209 milioane euro) şi Italia ( -4.012 milioane euro).
Per total, rezidenţii UE au trimis în afara Uniunii anul trecut 30,3 miliarde euro, sumă în scădere faţă de cele 31,3 miliarde euro consemnate în 2015. Tot în 2016, sumele care au intrat în UE pe această cale au totalizat 9,9 miliarde euro, de unde a rezultat un sold negativ de -20,4 miliarde euro per total.
Este un rezultat în creştere faţă de anii anteriori, care marchează o revenire la situaţia din 2011 la valori sensibil mai mici ale fluxurilor de intrare şi de ieşire (vezi tabelul). De remarcat faptul că sumele intrate în Uniune prin transferuri personale au coborât sub pragul de 10 miliarde euro pentru prima dată în ultimii şase ani.
Nivelul transferurilor personale nete a crescut anul trecut pentru România cu nu mai puţin de 28%. Pe de o parte, sumele trimise în ţară s-au majorat cu 12,5%, pe fondul unei creşteri importante a banilor cu sursa în UE ( 30,8%) dar şi al reducerii drastice (-43%) a celor proveniţi din afara UE.
Pe de altă parte, sumele care au părăsit România s-au înjumătăţit pe parcursul unui singur an. Situaţiaar merita o analiză mai aprofundată din partea factorilor de decizie, deoarece datele colectate sunt complet diferite de cele din intervalul 2013 – 2015.
Fenomenul menţionat a fost chiar şi mai evident pe relaţia intra-UE (-54%) decât pe cea extra-UE (-43%).
Una peste alta, merită semnalată creşterea pronunţată de anul trecut faţă de cei trei ani precedenţi la nivelul soldului net.
Oarecum surprinzătoare, după ce se părea că am ajuns să batem pasul pe loc la acest indicator. Raportat, însă, la evoluţia robustă a PIB din ultimii ani, nu am făcut decât să revenim la valoarea din 2013.
Urmărește-ne pe Google News
