luni

6 februarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 ianuarie, 2023

Cu toate că ținta de deficit bugetar, respectiv diferența dintre veniturile și cheltuielile publice, a fost stabilită la doar 4,4% din PIB în acest, statul trebuie să împrumute o sumă record în 2023, de circa 160 de miliarde de lei, în creștere cu 7,7% față de necesarul de finanțare de anul trecut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Nivelul acestor împrumuturi, de circa 10,3% din PIB, este relevant din mai multe puncte de vedere. În primul rând, reprezintă o provocare bugetară. Datoria publică este în general ”rostogolită” la nesfârșit, rare fiind cazurile în care guvernele își achită principalul, însă dobânzile aferente acestor împrumuturi sunt plătite anual de la bugetul public. Din cauza inflației care a dus la majorarea dobânzilor peste tot în lume, costurile pe care statul le va plăti la împrumuturile de 160 de miliarde de lei din acest an vor fi mai mari.

O a doua problemă este legată de capacitatea investitorilor locali de a acoperi o asemenea nevoie de finanțare. Prin urmare, o bună parte a acestei sume va trebui împrumutată de pe piețele externe.

Finanțarea deficitului + rostogolirea vechilor datorii


Dobânzile la euro sunt, cel puțin deocamdată, mai reduse decât cele la lei, însă euroobligațiunile expun statul la riscul valutar, deprecierea leului fiind în cărți având în vedere deficitul uriaș de cont curent al României.

Necesarul brut de finanțare din 2023 e determinat de:

  • nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 4,4% din PIB – aproximativ 68 mld. lei;
  • volumul datoriei de refinanțat în anul 2023, în sumă de cca 92 mld. lei; acestea reprezintă împrumuturi mai vechi care ajung la scadență în acest an și vor fi înlocuite de noi împrumuturi, cu dobânzi semnificativ mai mari.

Însumate, rezultă un necesar de finanțare de circa 32 de miliarde de euro, o sumă record.

Se estimează că deficitul bugetar se va finanța în proporție de circa 30% din surse interne și de 70% din surse externe, potrivit programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2023.

(Citiți și: ”Presiune pe datoria publică: Deficitul de cont curent sare de 23 mld. euro, după o creștere de 60% la 10 luni”)


”Ministerul Finanțelor va avea o abordare flexibilă în realizarea procesului de finanțare în anul 2023, urmărind păstrarea caracterului predictibil și transparent al ofertei de titluri de stat pentru a reacționa adecvat la potențiale modificări ale tendințelor pieței și comportamentului investitorilor”, susțin specialiștii MFP.

Piața internă poate ”livra” circa 100 mld. lei

Volumul indicativ de împrumuturi ce vor fi contractate de pe piața internă este în sumă de circa 97-102 mld. lei, cu o structură a maturităților de cca 20%/80% (termen scurt versus termen mediu și lung), prin emiterea următoarelor instrumente:

  • certificate de trezorerie cu discont, cu scadențe de până la 12 luni, inclusiv;
  • obligațiuni de stat de tip benchmark lansate în anii precedenți care se vor redeschide frecvent în funcție de cererea mediilor investiționale până la acumularea unui volum corespunzător în scopul creșterii lichidităților acestora;
  • obligațiuni de stat de tip benchmark noi cu maturități inițiale în jurul maturităților standard de 3, 5, 7, 10 și 15 ani, ținând cont de cererea mediilor investiționale având în vedere obiectivul consolidării și extinderii curbei randamentelor în lei;
  • titluri de stat destinate populației, în lei și în valuta, cu maturități cuprinse între 1 an și 5 ani;
  • utilizarea instrumentelor de tip plasament privat, denominate în lei sau în valută.

Specialiștii au avertizat în repetate rânduri cu privire la nivelul ridicat al împrumuturilor de pe piața internă, în contextul în care sistemul bancar, principal finanțator al statului, are o expunere prea ridicată pe datoria publică. Aproape 20% din activele băncilor din România sunt investite în titluri de stat emise pe piața internă, unul dintre cele mai ridicate procente de la nivel european.

(Citiți și: ”Raport CE: Datoria publică a României ajunge la 73% din PIB într-un deceniu / Riscuri substanțiale pe termen mediu”)

În graficul de mai jos este prezentată structura deținerilor de titluri de stat de pe piața internă, la nivelul lunii octombrie 2021. O este bună este creșterea procentului nerezidenților, care scăzuse la 16,4% după izbucnirea războiului din Ucraina.

Necesarul de atras din piața externă – 12 mld. de euro

Volumul indicativ al împrumuturilor de pe piețele externe este estimat la aproximativ 11-12 mld. EUR prin:

  • emiterea de euroobligațiuni inclusiv prin plasamente private, într-un volum de 7,5-8,5 mld. euro (echivalent), în funcție de evoluțiile, condițiile și oportunitățile oferite de aceste piețe și realizarea de operațiuni de răscumpărare anticipată și preschimbare parțială a unor serii de euroobligațiuni existente în scopul administrării vârfurilor de plată din anii 2023-2024. De asemenea, în funcție de condițiile și termenii financiari aferente acestora cât și de evoluțiile piețelor financiare pot fi utilizate și alte instrumente pe piețele externe (ex: obligațiuni de tip Samurai) după parcurgerea etapelor specifice necesare realizării acestora.
  • disponibilizarea sumelor de circa 2 mld. de euro de către CE în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență; iii) trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale estimate la circa 1,5 mld. de euro.

”Prin contractarea împrumuturilor externe, Ministerul Finanțelor are în vedere reducerea riscului de refinanțare prin extinderea duratei medii rămase a portofoliului de titluri de stat, în condiții avantajoase de cost, precum și diversificarea bazei investiționale”, se arată în program.

Datorie tot mai scumpă: nu doar necesarul, crește, ci și costurile Un necesar mai mare de finanțare într-un moment în care costurile de finanțare cresc accelerat

Dacă la sfârșitul anului 2021, costurile medii de finanțare ale statului român pe termen lung erau de circa 5,4% pe an, acestea au sărit la 7,65% pe an în noiembrie, depășind în unele luni pragul de 9%.

România plătește astfel unele dintre cele mai mari dobânzi din UE pentru a-și finanța deficitul bugetar și pentru a-și refinanța datoria publică, cu o situația mai dificilă confruntându-se doar Ungaria, care traversează în prezent o criză valutară care a dus la retrageri masive de capital și investitori din activele maghiare.

Media dobânzilor pe termen lung la care se împrumută România este dublă față de media europeană și de aproape patru ori mai ridicată decât cea a Germaniei, ale cărui bonduri sunt considerate de referință în UE.

România a plătit în 2022 dobânzi în valoare de 28,8 miliarde de lei, echivalentul a 5,2% din PIB, sumă care reprezintă un sfert din cheltuielile totale cu investițiile de anul trecut (cheltuieli de capital și cheltuieli din fonduri europene).

Pentru 2023, Guvernul și-a bugetat cheltuieli cu dobânzile în valoare de 29 de miliarde de lei, echivalentul a 4,8% din PIB, potrivit Legii bugetului de stat.

Costurile cu dobânzile au crescut semnificativ în ultimii ani, pe măsură ce și necesarul brut de finanțare al statului a crescut.

Datoria publică a României a urcat în octombrie 2022 la 651,50 mld. lei, faţă de 646,1 mld. lei în septembrie, respectiv 577,5 mld. lei la sfârșitul lui 2021.

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a urcat la 48%, față de 47,6% luna anterioară.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: