Reconstrucţia Ucrainei ”trebuie să înceapă acum”, a declarat marţi cancelarul federal german Olaf Scholz, în deschiderea conferinţei internaţionale consacrate acestui subiect.
Și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat: „Banca Mondială estimează costul distrugerilor la 350 de miliarde de euro – aceasta este în mod cert mai mult decât o ţară sau o uniune poate furniza de una singură. Avem nevoie ca toată lumea să ajute.”
Deciziile clare, amânate până la momentul ”unei conjuncturi favorabile”
Germania și UE sunt co-organizatori ai unei întâlniri cu privire la modul de reconstrucție a Ucrainei după agresiunea Rusiei, dar este puțin probabil ca întâlnirea să ofere ceva concret.
Întrebările cheie despre viitorul Ucrainei, inclusiv cine va plăti pentru reconstrucția țării devastate de război și modul în care națiunile UE și ceilalți aliați ai Kievului vor împărți factura, nu vor primi răspuns, scrie Politico.
Într-adevăr, conferința de la Berlin nu include nici un segment de angajamente financiare și nu se va semna niciun acord pe această temă, a confirmat guvernul german.
Scopul reuniunii este acela de a oferi contribuții „forurilor politice relevante”, la momentul unei „conjuncturi adecvate, care va fi decis politic”.
Președintele Zelenski, mai interesat acum de acoperirea deficitului bugetar
Prezent prin legătură video cu evenimentul organizat la Berlin, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a arătat mult mai interesat în acest moment de modul în care țara sa poate fi ajutată să acoperire deficitul bugetar în anul viitor.
„La această conferinţă trebuie să luăm o decizie pentru a acoperi gaura deficitului din bugetul ucrainean pe anul viitor”, a spus el. Pentru Ucraina, „este vorba de o sumă de bani considerabilă, de 38 miliarde de dolari, acestea sunt salariile profesorilor, medicilor, acestea sunt ajutoarele sociale, pensiile”, a subliniat şeful statului ucrainean.
Subiecte delicate: când începe reconstrucția și cât costă
Marea dezbatere generală pe subiect este legată de momentul în care ar trebui să înceapă reconstrucția. Guvernele europene sunt reticente în a contribui financiar la reconstruirea unei țări aflate în război pentru că există șansa ca investițiile în energie, căi ferate și alte infrastructuri să fie distruse.
„Întreaga problemă a reconstrucției este ceva care poate începe doar odată ce va fi pace”, spunea în septembrie comisarul UE pentru buget Johannes Hahn.
Dar ucrainenii și instituțiile financiare precum Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții, nu sunt de acord. Ei susțin că reconstrucția ar trebui să înceapă rapid pentru infrastructura critică din zonele țării care sunt cel mai puțin expuse războiului.
Cu cât comunitatea internațională așteaptă mai mult pentru a finanța reconstrucția, avertizează ei, cu atât va fi mai mare factura finală.
Banca Mondială a estimat, în septembrie, un total de 350 de miliarde de dolari, din care 105 de miliarde de dolari pe termen scurt, pentru finanțarea celor mai urgente nevoi.
Acțiunile UE rămân în urma promisiunilor
Reuniunea de la Berlin are loc în timp ce Europa se confruntă cu presiuni de a echilibra ajutorul militar al SUA pentru Ucraina și de a prelua conducerea în ceea ce privește ajutorul financiar și umanitar, în special în lumina statutului de candidat la UE oferit Kiev.
Statistica ajutorului acordat până acum Ucrainei nu arată bine pentru UE, care pretinde însă să conducă procesul de reconstrucție.
Ursula von der Leyen a declarat vineri că Europa a oferit peste 19 miliarde euro în ajutor financiar Ucrainei de la începutul războiului – aproximativ 12,4 miliarde euro din partea instituțiilor UE și 7,2 miliarde euro prin acorduri bilaterale din țările UE.
Dar până în prezent au fost plătite aproape 7 miliarde de euro, majoritatea fiind împrumuturi, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei. Mai puțin decât cele 8,5 miliarde de dolari subvenții din SUA, potrivit Ministerului de Finanțe ucrainean.
Din cele 9 miliarde de euro în asistență macro-financiară promisă în mai, doar o treime a ajuns la Kiev.
Obstacolele în furnizarea ajutorului financiar s-au datorat în mare parte reticenței Berlinului de a oferi garanții bugetare pentru împrumuturile UE subvenționate, argumentând că ar trebui acordate granturi.
În timp ce Berlinul a cedat în cele din urmă, disputa a provocat întârzieri semnificative pe care oficialii ucraineni și americani le-au numit „inacceptabile”.
***
