FMI la București – calculele sale nu se potrivesc cu cele ale guvernului: Recomandările privind pensiile, veniturile și, mai ales, deficitul

În raportul delegației FMI prezentat după întâlnirile avute cu autoritățile române, sunt subliniate mai multe riscuri la adresa economiei naționale, și recomandări de creștere a taxelor și impozitelor pentru acoperirea deficitelor.

Astfel, instituția financiară subliniază faptul că, dacă lucrurile rămân la stadiul în care sunt astăzi, deficitul fiscal va depăși 6% din PIB în următorii ani, din cauza noii legi a pensiilor și recomandă noi măsuri pentru reducerea acestuia prin majorarea veniturilor inclusiv prin coborârea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și eventual introducerea impozitului progresiv pe venit.
Potrivit calculelor guvernului, Bugetul pe 2024 are prevăzut un deficit de 5% din PIB.

Principalele recomandări ale FMI:

• Impozitul pe venit – Eliminarea facilităților rămase, inclusiv reducerea pragului pentru impozitarea microîntreprinderilor și, eventual, prin trecerea la impozitul progresiv pe venit.

• Creșterea încasărilor din TVA – Aplicarea nivelului standard la cât mai multe mărfuri

• Noi taxe – Impunerea unei taxe pe carbon în sectorul transporturilor și construcțiilor sau majorarea accizelor pentru combustibilii obținuți din hidrocarburi

• Impozite – Creșterea impozitelor pe proprietate, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.

• Reforma pensiilor – Elaborarea unui mecanism pentru întinderea în mod eficient a poverii fiscale rezultată din mărirea pensiilor.

FMI subliniază însă că în conceperea și punerea în aplicare a modificărilor politicii fiscale, predictibilitatea este esențială, iar mediul de afaceri trebuie pregătit din timp.

Se mai arată că inflația încetinește, dar rămâne mult peste țintă. Politica monetară va trebui să rămână strânsă până când există dovezi solide că inflația va ajunge către banda de toleranță a BNR într-un mod oportun. Există riscul ca, creșterile salariale de două cifre, printre alți factori, pot împiedica normalizarea inflației.

„Reforma sistemului de pensii recent promulgată face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil și reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1,5% din PIB, în anii următori”, arată instituția.

FMI mai spune că este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor publice și că va trebui ca deficitele fiscale – proiectate la 6% sau mai mult – să scadă sub 3% din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, a asigura o finanțare accesibilă pe piață și a sprijini plata continuă a fondurilor UE.

Conform FMI, în 2024, se preconizează că economia îşi va reveni, cu o creştere apropiată de 3%, deoarece consumul – determinat de creşterea salariilor reale – şi cererea externă se consolidează.

O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a efectuat o vizită la București în perioada 29 ianuarie – 1 februarie.

Marcel Ciolacu, optimist după discuțiile cu FMI

În schimb, la sfârșitul discuțiilor cu delegația FMI de la Palatul Victoria, premierul Ciolacu pune într-un comunicat doar aspectele pozitive din concluziile vizitei, trecând peste recomandări.

El a declarat că măsurile de reformă bugetară și de combatere a evaziunii fiscale decise la finele anului 2023 își vor face simțite efectele în următoarele luni și vor contibui la reducerea deficitului. Guvernul mai afirmă că delegația FMI a remarcat impactul pozitiv al volumului de investiţii directe în economia României şi a identificat în creşterea consumului intern o potenţială sursă de creştere economică pentru anul în curs.

„Investiţiile masive din fonduri naţionale şi europene, măsurile de combatere a evaziunii fiscale prin digitalizarea ANAF şi reformarea aparatului bugetar sunt soluţii importante susţinute de Guvernul României pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi reducerea deficitului bugetar, a subliniat premierul Marcel Ciolacu la întrevederea cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, potrivit unui comunicat oficial al Guvernului.

Întrevederea a avut loc joi la Palatul Victoria, la încheierea vizitei obişnuite a FMI dedicată analizei evoluţiei economice şi financiare şi de actualizare a perspectivelor macroeconomice ale României.

„Măsurile de reformă bugetară şi instrumentele digitale de combatere a evaziunii fiscale decise la finalul lui 2023 şi implementate de la începutul acestui an îşi vor face simţite efectele în următoarele luni. Printr-o colectare mai bună în România, vom continua reducerea deficitului”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Semnalele pe care le avem deja pentru luna ianuarie sunt îmbucurătoare şi am dori să rediscutăm proiecţiile împreună cu echipa FMI, după încheierea primului trimestru din 2024,” a adăugat prim-ministrul.

Premierul a reconfirmat că reforma aparatului bugetar continuă şi se va finaliza la jumătatea acestui an, iar Guvernul va lucra în ritm susţinut pentru a elabora în termen toate reformele stabilite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Potrivit Guvernului, măsurile luate de Guvernul României anul trecut au contribuit la menţinerea stabilităţii macroeconomice, la reducerea deficitului bugetar şi ale inflaţiei peste estimările anterioare, aceasta fiind una dintre concluziile experţilor FMI aflaţi în vizită la Bucureşti în această perioadă.

„Delegaţia FMI a remarcat impactul pozitiv al volumului de investiţii directe în economia României şi a identificat în creşterea consumului intern o potenţială sursă de creştere economică pentru anul în curs. Cele două părţi au fost de acord că ţinerea sub control a deficitului rămâne principala provocare a Guvernului pe termen mediu”, precizează Executivul.

Delegaţia FMI, condusă de Jan Kees Martijn a fost primită la Palatul Victoria de primul-ministru, Marcel Ciolacu, alături de vicepremierul Marian Neacşu, de ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, ministrul Economiei, Radu Oprea şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

***