Punerea sub semnul întrebării a rezervei de aur sau a rezervei internaționale a României nu este doar un semn de ignorare a realității, de sfidare a logicii economice și a practicilor prudențiale internaționale, ci o formă de răspândire a unor informații false, se arată într-un comunicat transmis de purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
Reacția apare după declarații ale europarlamentarului ALDE Norica Nicolai, care a acuzat banca centrală de lipsă de transparență.
”A acuza lipsa de transparență a Băncii Naționale a României în privința acestui subiect (rezervele de aur ale României, n.r.) înseamnă pur și simplu ignorarea documentelor oficiale puse în fiecare an la dispoziția autorităților statului și publicului larg (…) Doamna europarlamentar Norica Nicolai nu trebuie decât să le consulte pentru a avea toate răspunsurile la întrebările pe care le-a ridicat public. Așa cum am mai menționat cu alte ocazii, tot pe site-ul băncii se găsesc și alte materiale explicative în privința administrării rezervei de aur”, transmite Banca Națională.
Europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai, i-a cerut sâmbătă guvernatorului BNR Mugur Isărescu să facă publice informațiile despre plasarea în străinătate a aurului României, adăugând că modificările la legea BNR au apărut ca urmare a lipsei de transparență în ceea ce privește acest subiect.
Banca Națională face un apel către toți cei care abordează subiecte legate de rezerva internațională a României să consulte documentele oficiale.
”Punerea sub semnul întrebării a rezervei de aur sau a rezervei internaționale a României nu este doar un semn de ignorare a realității, de sfidare a logicii economice și a practicilor prudențiale internaționale, ci o formă de răspândire a unor informații false”, susțin reprezentanții BNR.
Situațiile financiare ale băncii centrale, inclusiv cele privind rezervele de aur, sunt auditate de către o firmă internațională, pe baza unor standarde recunoscute la nivel mondial.
”Pe baza acestor verificări și evaluări, BNR își poate îndeplini atribuțiile prevăzute de lege, inclusiv cele de garant al obligațiilor externe ale statului român și ale convertibilității leului care fac posibile plățile internaționale publice și private ale României”, mai arată ei.
