fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Răzvan Nicolescu / PNRR-ul României: mic ghid de utilizare (inteligentă)

de Razvan Nicolescu , 12.9.2021

***

Textul de mai jos e o sumă de fragmente din analiza pe care Răzvan Nicolescu – fost ministru al energiei și actual membru în Institutul European pentru Inovație și Energie – a făcut-o pentru numărul 89 al publicației exclusiv print CRONICILE  Curs de guvernare (LINK):

Niște exemple foarte concrete în ce privește faptul că PNRR Nu ar trebui să fie doar un plan de redresare și reziliență: pentru o țară ca România, Planul poate fi (ar trebui să fie) un mod de resetare a economiei naționale și aliniere a ei la economia iminentă a Uniunii Europene:

***

PNRR-ul României este eficient, din capul locului, doar dacă se raliază la amplul context european, care transcede simpla „reziliență și redresare”.

Ce ar trebui, deci, să urmărească România prin PNRR pe componenta de tranziție energetică?

(…………………………………………………..)

O listă de obiective concrete: contribuim la transformare sau cumpărăm și de data asta de la alții?

Întrebarea strategică este: cât din aceste investiții vor fi capitalizate de economia noastră?

Câte electrolizoare folosite pentru obținerea hidrogenului vor fi produse local?

Câte stații de încărcare pentru mașini electrice?

Câte pompe de căldură pentru sectorul rezidențial vor fi fabricate la noi?

Câte autobuze electrice?

Dacă noi nu vom produce mai nimic și vom importa tot, atunci ne vom transforma în mari plătitori ai acestor transformări.

Transformarea – exemple, exemple, exemple: cum transformăm niște costuri în niște oportunități

Tranziția este o oportunitate și un cost în același timp. Cei inteligenți au de câștigat, ceilalți au de plătit.

Există foarte multe țări preocupate să capitalizeze economic aceste transformări, exemplele de urmat fiind Danemarca și Polonia. Danemarca și-a dezvoltat o întreagă industrie și o mare influență internațională în jurul tranziției energetice. La reuniunea recentă, organizată de președintele SUA, Joe Biden, având ca subiect tranziția energetică, Danemarca a stat în capul mesei, în timp ce noi nu am fost invitați. Polonia joacă un joc propriu interesant la nivelul UE : „țipă” că este greu și negociază bani mulți sub forma compensațiilor.

Ce trebuie reținut este că PNRR-ul poate fi o imensă oportunitate dacă vom reuși să direcționăm din bani către sectoare productive de nișă. Adică, în loc să alocăm bani pentru producerea hidrogenului curat fără să știm ce facem cu el, să stimulăm producția locală de instalații care îl produc sau de camioane care îl utilizează.

Cel mai mult au de câștigat țările care mizează pe dezvoltarea unor startup-uri locale de succes, pornind de la ideea că nu toate tehnologiile necesare tranziției energetice au fost descoperite. Pentru că ne-am pierdut mult încrederea în noi, pentru administrația noastră startup-urile par niște filme SF.

Uităm însă prea ușor că suntem țara care a construit prima rafinărie din lume și în care s-a dezvoltat de curând cel mai mare startup european (UiPath). Ambele proiecte, deși la o distanță de peste 100 de ani unul de celălalt, au fost creația mediului privat, și nu rezultatul unei politici de stat. PNRR-ul este însă o oportunitate de a crea un ecosistem pentru startup-uri dedicate tranziției energetice, cu un incubator de proiecte și cu un accelerator aferent. Nu trebuie uitat că Tesla a obținut prima finanțare de la guvernului federal american cu mult înainte de a se lista, la o valoare de aproximativ 23 USD/acțiune, adică de 120 de ori mai mică decât cea actuală. Ar trebui alocat mult din PNRR pentru inovare și startup-uri? Nu, cu câteva sute de milioane de euro alocate inteligent acestui proiect, România poate deveni lider în inovare pentru tranziția energetică în centrul și estul Europei.

În cazul unei reticențe în asumarea unor riscuri inerente startup-urilor, trebuie găsite firme și proiecte de succes care sunt în căutare de noi teritorii în care să producă. Alocând maximum 30%-40% din costurile cu investiția din PNRR, astfel de proiecte devin realizabile.

Polonia a atras LG pentru a construi baterii în această țară într-un domeniu în care polonezii nu aveau niciun fel de tradiție: în 2020, în plină pandemie, au exportat baterii de peste două miliarde de euro, iar anul acesta vor exporta de aproape 5 miliarde, aproximativ 5% din totalul exporturilor poloneze.

Câteva cărți pe care le are în mână România

La Craiova există o companie americană, Cummins, care produce motoare electrice. Ar trebui ca cineva din statul român să se preocupe de faptul că acest gigant american a cumpărat unul dintre marii producători mondiali de electrolizoare pentru hidrogen, firma canadiană Hydrogenics, și că sunt în căutare de locații în Europa unde să construiască fabrici.

Alt exemplu, Renault, care deține uzina Dacia în România, a intrat în acționariatul startup-ului francez Verkor, care urmează să construiască mai multe fabrici de baterii în Europa.
O fabrică de baterii de 2 GW înseamnă o investiție totală de aproximativ 200 de milioane de euro și creează aproximativ 1.000 de locuri de muncă.

Până în 2030, UE va construi 600 astfel de fabrici, într-un domeniu în care vor lucra peste 800.000 de salariați. Cu 600 de milioane din PNRR, cofinanțezi imediat 4-5 fabrici de 2 GW care să deservească o parte din nevoile uzinelor de mașini Ford și Renault din România și poți dota 2-3 universități cu laboratoare care să pregătească ingineri din toată Europa în domeniul bateriilor.

Alternativa este să alocăm cei 600 de milioane pe conducte de gaz natural importante din Rusia și Turcia, să angajăm vietnamezi să le sudeze și să explicăm populației că trebuie să instaleze centrale pe gaz natural care vor fi suprataxate în câțiva ani pentru că poluează. În ceea ce privește bateriile, nu e nicio problemă, le putem importa și din Polonia zeci de ani de-acum încolo dacă nu suntem în stare să producem local măcar pentru a acoperi o parte din nevoile noastre.

Câteva atuuri de anvergură regională: cazul Transelectrica și cooperarea cu mediul privat

Al treilea obiectiv important ar putea fi folosirea banilor din PNRR pentru a pregăti rețeaua de transport de energie electrică pentru a face față tranziției energetice.

Dacă nu vom aloca bani Transelectrica pentru a integra mai multă energie regenerabilă în sistemul de transport, pentru a construi o nouă linie din Dobrogea, vom rata tranziția energetică și, pe fondul presiunilor asupra centralelor pe cărbuni, ne vom transforma într-un importator masiv de energie electrică.

Cei care au scos proiectele Transelectrica din PNRR acționează împotriva securității energetice a României, iar consecințele se vor vedea pe termen mediu și lung. Nu se pot finanța noi proiecte în regenerabile fără a avea liniile pregătite.

(………………………………………………………..)

Al patrulea obiectiv important trebuie să fie întărirea parteneriatului cu antreprenorii locali și cu marile companii de energie. În măsura în care există proiecte propuse de antreprenori locali, companii energetice mari sau companii de stat, acestea ar putea fi incluse în PNRR în urma unui proces de selecție care să țină cont de procentul de cofinanțare și de contribuția proiectului la obiectivele României în domeniul energetic și al schimbărilor climatice. Prezența proiectelor de investiții în zonele slab dezvoltate industrial din țara noastră ar trebui să constituie un avantaj de care să se țină cont în alocarea competitivă.

De asemenea, marile companii consumatoare de energie electrică ar trebui să fie ajutate prin PNRR cu o parte din cofinanțare pentru a produce energie curată pentru consumul propriu.

Pentru o tranziție la o economie fără emisii, instituțiile și organizațiile din România au nevoie de o resursă umană calificată și bine pregătită. Există foarte mulți români implicați în tranziția energetică la nivel internațional care se pot întoarce acasă.

(…………………………………………………………..)

***

Analiza integrală poate fi citită în numărul 89 al publicației exclusiv print CRONICILE  Curs de guvernare (LINK):

”Vara care vrea să schimbe lumea: În numai câteva săptămâni, în timp ce omenirea cu acces la informație e pierdută  în delirul vacanței post-pandemie, marile puteri economice și politice au declanșat schimbările menite a remodela întregul secol”

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.9.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Canada / Liberalii lui Justin Trudeau câștigă alegerile, nu și majoritatea

Razvan Diaconu

Partidul Liberal condus de prim-ministrul canadian Justin Trudeau se îndreaptă spre o victorie în alegerile legislative anticipate de luni, care nu îi va aduce însă… Mai mult

Stiri

BNS, despre creșterea cu 8% a salariului minim: Nesemnificativă faţă de creşterea preţurilor la energie

Vladimir Ionescu

Propunerea de majorare a salariului minim brut cu 8% ar avea un impact „absolut nesemnificativ” asupra venitului net al unui angajat plătit cu salariul minim,… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană: Alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o „atmosferă de intimidare”

Razvan Diaconu

Alegerile parlamentare desfăşurate de vineri până duminică în Rusia au fost „libere şi corecte”, a apreciat luni Kremlinul. Observatorii şi opoziţia manifestă îngrijorări majore privind… Mai mult

Stiri

Premierul l-a demis pe unul din cei mai eficienți funcționari guvernamentali: Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naționale de Mediu

Vladimir Ionescu

Octavian Berceanu (foto), susținut în funcție de USR PLUS, a fost revocat de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu. Decizia premierului Florin Cîțu a fost… Mai mult

Stiri

În Capitală nu mai există niciun pat liber la secțiile ATI pentru Covid – la nivel național mai sunt doar 19

Vladimir Ionescu

În Capitală și mai multe orașe mari – printre care Timișoara, Cluj și Craiova – nu mai exista luni niciun pat liber în secțiile de… Mai mult

Europa

Olanda vrea să interzică bancnota de 500 de euro și plățile în numerar de peste 5.000 de euro

Vladimir Ionescu

Ministrul olandez de Finanţe, Wopke Hoekstra, conduce o mişcare europeană pentru interzicerea folosirii bancnotei de 500 de euro şi a plăţilor în numerar de până… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a plecat la New York la Adunarea Generală a ONU – SUA au cerut liderilor mondiali să nu participe fizic

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a plecat luni în Statele Unite, Administrația Prezidențială anunțând că șeful statului participă la ”la segmentul de nivel înalt al celei de-a… Mai mult