miercuri

8 decembrie, 2021

Răzvan Nicolescu / PNRR-ul României: mic ghid de utilizare (inteligentă)

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 septembrie, 2021

***

Textul de mai jos e o sumă de fragmente din analiza pe care Răzvan Nicolescu – fost ministru al energiei și actual membru în Institutul European pentru Inovație și Energie – a făcut-o pentru numărul 89 al publicației exclusiv print CRONICILE  Curs de guvernare (LINK):


Niște exemple foarte concrete în ce privește faptul că PNRR Nu ar trebui să fie doar un plan de redresare și reziliență: pentru o țară ca România, Planul poate fi (ar trebui să fie) un mod de resetare a economiei naționale și aliniere a ei la economia iminentă a Uniunii Europene:

***

PNRR-ul României este eficient, din capul locului, doar dacă se raliază la amplul context european, care transcede simpla „reziliență și redresare”.

Ce ar trebui, deci, să urmărească România prin PNRR pe componenta de tranziție energetică?


(…………………………………………………..)

O listă de obiective concrete: contribuim la transformare sau cumpărăm și de data asta de la alții?

Întrebarea strategică este: cât din aceste investiții vor fi capitalizate de economia noastră?

Câte electrolizoare folosite pentru obținerea hidrogenului vor fi produse local?

Câte stații de încărcare pentru mașini electrice?

Câte pompe de căldură pentru sectorul rezidențial vor fi fabricate la noi?

Câte autobuze electrice?

Dacă noi nu vom produce mai nimic și vom importa tot, atunci ne vom transforma în mari plătitori ai acestor transformări.

Transformarea – exemple, exemple, exemple: cum transformăm niște costuri în niște oportunități

Tranziția este o oportunitate și un cost în același timp. Cei inteligenți au de câștigat, ceilalți au de plătit.

Există foarte multe țări preocupate să capitalizeze economic aceste transformări, exemplele de urmat fiind Danemarca și Polonia. Danemarca și-a dezvoltat o întreagă industrie și o mare influență internațională în jurul tranziției energetice. La reuniunea recentă, organizată de președintele SUA, Joe Biden, având ca subiect tranziția energetică, Danemarca a stat în capul mesei, în timp ce noi nu am fost invitați. Polonia joacă un joc propriu interesant la nivelul UE : „țipă” că este greu și negociază bani mulți sub forma compensațiilor.

Ce trebuie reținut este că PNRR-ul poate fi o imensă oportunitate dacă vom reuși să direcționăm din bani către sectoare productive de nișă. Adică, în loc să alocăm bani pentru producerea hidrogenului curat fără să știm ce facem cu el, să stimulăm producția locală de instalații care îl produc sau de camioane care îl utilizează.

Cel mai mult au de câștigat țările care mizează pe dezvoltarea unor startup-uri locale de succes, pornind de la ideea că nu toate tehnologiile necesare tranziției energetice au fost descoperite. Pentru că ne-am pierdut mult încrederea în noi, pentru administrația noastră startup-urile par niște filme SF.

Uităm însă prea ușor că suntem țara care a construit prima rafinărie din lume și în care s-a dezvoltat de curând cel mai mare startup european (UiPath). Ambele proiecte, deși la o distanță de peste 100 de ani unul de celălalt, au fost creația mediului privat, și nu rezultatul unei politici de stat. PNRR-ul este însă o oportunitate de a crea un ecosistem pentru startup-uri dedicate tranziției energetice, cu un incubator de proiecte și cu un accelerator aferent. Nu trebuie uitat că Tesla a obținut prima finanțare de la guvernului federal american cu mult înainte de a se lista, la o valoare de aproximativ 23 USD/acțiune, adică de 120 de ori mai mică decât cea actuală. Ar trebui alocat mult din PNRR pentru inovare și startup-uri? Nu, cu câteva sute de milioane de euro alocate inteligent acestui proiect, România poate deveni lider în inovare pentru tranziția energetică în centrul și estul Europei.

În cazul unei reticențe în asumarea unor riscuri inerente startup-urilor, trebuie găsite firme și proiecte de succes care sunt în căutare de noi teritorii în care să producă. Alocând maximum 30%-40% din costurile cu investiția din PNRR, astfel de proiecte devin realizabile.

Polonia a atras LG pentru a construi baterii în această țară într-un domeniu în care polonezii nu aveau niciun fel de tradiție: în 2020, în plină pandemie, au exportat baterii de peste două miliarde de euro, iar anul acesta vor exporta de aproape 5 miliarde, aproximativ 5% din totalul exporturilor poloneze.

Câteva cărți pe care le are în mână România

La Craiova există o companie americană, Cummins, care produce motoare electrice. Ar trebui ca cineva din statul român să se preocupe de faptul că acest gigant american a cumpărat unul dintre marii producători mondiali de electrolizoare pentru hidrogen, firma canadiană Hydrogenics, și că sunt în căutare de locații în Europa unde să construiască fabrici.

Alt exemplu, Renault, care deține uzina Dacia în România, a intrat în acționariatul startup-ului francez Verkor, care urmează să construiască mai multe fabrici de baterii în Europa.
O fabrică de baterii de 2 GW înseamnă o investiție totală de aproximativ 200 de milioane de euro și creează aproximativ 1.000 de locuri de muncă.

Până în 2030, UE va construi 600 astfel de fabrici, într-un domeniu în care vor lucra peste 800.000 de salariați. Cu 600 de milioane din PNRR, cofinanțezi imediat 4-5 fabrici de 2 GW care să deservească o parte din nevoile uzinelor de mașini Ford și Renault din România și poți dota 2-3 universități cu laboratoare care să pregătească ingineri din toată Europa în domeniul bateriilor.

Alternativa este să alocăm cei 600 de milioane pe conducte de gaz natural importante din Rusia și Turcia, să angajăm vietnamezi să le sudeze și să explicăm populației că trebuie să instaleze centrale pe gaz natural care vor fi suprataxate în câțiva ani pentru că poluează. În ceea ce privește bateriile, nu e nicio problemă, le putem importa și din Polonia zeci de ani de-acum încolo dacă nu suntem în stare să producem local măcar pentru a acoperi o parte din nevoile noastre.

Câteva atuuri de anvergură regională: cazul Transelectrica și cooperarea cu mediul privat

Al treilea obiectiv important ar putea fi folosirea banilor din PNRR pentru a pregăti rețeaua de transport de energie electrică pentru a face față tranziției energetice.

Dacă nu vom aloca bani Transelectrica pentru a integra mai multă energie regenerabilă în sistemul de transport, pentru a construi o nouă linie din Dobrogea, vom rata tranziția energetică și, pe fondul presiunilor asupra centralelor pe cărbuni, ne vom transforma într-un importator masiv de energie electrică.

Cei care au scos proiectele Transelectrica din PNRR acționează împotriva securității energetice a României, iar consecințele se vor vedea pe termen mediu și lung. Nu se pot finanța noi proiecte în regenerabile fără a avea liniile pregătite.

(………………………………………………………..)

Al patrulea obiectiv important trebuie să fie întărirea parteneriatului cu antreprenorii locali și cu marile companii de energie. În măsura în care există proiecte propuse de antreprenori locali, companii energetice mari sau companii de stat, acestea ar putea fi incluse în PNRR în urma unui proces de selecție care să țină cont de procentul de cofinanțare și de contribuția proiectului la obiectivele României în domeniul energetic și al schimbărilor climatice. Prezența proiectelor de investiții în zonele slab dezvoltate industrial din țara noastră ar trebui să constituie un avantaj de care să se țină cont în alocarea competitivă.

De asemenea, marile companii consumatoare de energie electrică ar trebui să fie ajutate prin PNRR cu o parte din cofinanțare pentru a produce energie curată pentru consumul propriu.

Pentru o tranziție la o economie fără emisii, instituțiile și organizațiile din România au nevoie de o resursă umană calificată și bine pregătită. Există foarte mulți români implicați în tranziția energetică la nivel internațional care se pot întoarce acasă.

(…………………………………………………………..)

***

Analiza integrală poate fi citită în numărul 89 al publicației exclusiv print CRONICILE  Curs de guvernare (LINK):

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

”Vara care vrea să schimbe lumea: În numai câteva săptămâni, în timp ce omenirea cu acces la informație e pierdută  în delirul vacanței post-pandemie, marile puteri economice și politice au declanșat schimbările menite a remodela întregul secol”

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

De studiat graficul de mai jos: el reprezintă o parte a analizei apărute în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare nr. 88 (titlurile și autorii – LINK...

rrr